Expoziția este organizată cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la demararea cercetărilor arheologice în așezarea Dănceni I  și în necropola Dănceni II din preajma satului Dănceni, raionul Ialoveni. Așezarea Dănceni I a fost descoperită în anul 1958 de către Isac Rafalovici, situl fiind atribuit culturii medievale timpurii. Mai târziu, în 1964, Valentin Dergacev a stabilit că acest sit  conține și un nivel cronologic din perioada neoliticului, care a fost atribuit culturii ceramicii liniare, care reprezintă o creație a primilor agricultori din Europa (sfârșitul mileniului VI a. Chr.).

Săpăturile arheologice sistematice în așezarea de la Dănceni I și necropola de la Dănceni II au fost inițiate în anul 1974 în legătură cu demararea lucrărilor de amenajare a imensului lac de acumulare Dănceni, acestea fiind coordonate de Isak Rafalovici (1974-1976 și 1978), iar ulterior   de Natalia Golțeva (1979), Olga Larina și Valentin Dergacev (1980).

Cercetările realizate au demonstrat că situl Dănceni I este pluristratigrafic, cuprinzând vestigii din perioada neoliticului, epoca bronzului, evul mediu timpuriu (secolele VI-VII și secolele X-XII) și evul mediu târziu (secolele XV-XVII). Având în vedere suprafața impresionată cercetată în acest sit, de 3254 m², se constată că așezările atribuite neoliticului (mileniul VI î. Hr.) și evului mediu timpuriu (secolele V-VII) din acest complex arheologic, se înscriu printre cele mai intens cercetate în Republica Moldova. În cadrul acestui sit, în urma investigațiilor arheologice, au fost identificate urme de la 23 de construcții locative și gospodărești din perioada neoliticului și vestigiile a peste 100 de construcții din perioada medievală timpurie, fiind obținută, în același timp, și o colecție impresionantă de vase ceramice, unelte din silex, os, corn, dar și un material reprezentativ arheozoologic.

Pe de altă parte, s-a constatat, că necropola Dănceni II se înscrie în rândul celor mai mari situri funerare cunoscute în Republica Moldova, aici fiind descoperite 405 de înmormântări umane, cea mai mare parte (338) aparținând perioadei romane, fiind atribuită culturii Sântana de Mureș-Cerneahov din secolele III-IV.

Necropola Dănceni II este cea mai mare dintre necropolele din perioada romană cercetate în spațiul dintre Nistru și Prut. Printre materialele obținute, pe lângă impresionanta colecție de ceramică, merită a fi menționate podoabe din metal (inclusiv aur și argint), cupe din sticlă și piepteni din corn. Unul dintre cele mai enigmatice obiecte este o urnă funerară decorată cu ștanțe în formă de semilune, svastici, cruci, rozete, care, potrivit unei versiuni, ar reprezenta un calendar antic.

Pe lângă înmormântările din perioada romană, în suprafața cercetată a necropolei de 8415 m², au fost descoperite, de asemenea, complexe funerare din epoca bronzului (cultura Usatovo, cultura Catacombelor, cultura ceramicii cu brâie în relief - Babino) și epoca fierului timpuriu (un orizont traco-scitic).

Înmormântările din epoca bronzului timpuriu ale culturii Usatovo (al treilea sfert al mileniul IV a. Chr.) formează o necropolă compactă cu ceramică pictată, obiecte de bronz și de corn. O înmormântare a culturii catacombelor (mijlocul mil. III a. Chr.) a fost însoțită de un castron modelat cu mâna cu un decor bogat. Complexe din epoca bronzului mijlociu (cultura Babino, sfârșitul mileniului III – începutul mileniului II a. Chr.) conținea trei vase modelate cu mâna, dintre care unul este decorat cu niște “semne misterioase”.

Inventarul înmormântărilor din epoca fierului timpuriu (secolele VI-V a. Chr.) este format din arme (vârfuri de lance, vârfuri de săgeți), piese de harnașament, unelte (cuțite) și ceramică (ceramică modelată cu mână și la roata), fiind, fără îndoială, o necropolă a militarilor. Cea mai recentă înmormântare din necropolă, cu podoabe, inclusiv două fibule mari digitale și o brățară de bronz, aparține unei femei, fiind datată la începutul secolului al VI-lea