Mai 27, 2019
Directorul ILTC Moldova Victoria Galii și propriul său baby boom

Aquarelle editorial

Împărtășește cu prietenii tăi

Anul 2019 a devenit unul simbolic pentru dvs.?
Mai degrabă, un an plin de evenimente importante. Acest an este important pentru ILTC (International Language Training Center), am devenit mai matură,  și s-au împlinit 30 de ani de când l-am cunoscut pe soțul meu. Per general, un an simbolic cu o numerologie pozitivă. 

 

Un sfert de secol este o cifră foarte semnificativă! Ce sentimente vă răscolesc? 
Așa e! În luna octombrie,  ILTC va împlini 25 de ani de la fondare. În toți acești ani, eu am fost la această școală director. Întreaga mea viață mi-am dedicat-o acestui proiect. Sunt foarte mândră, puțin epuizată, dar totodată împlinită, atunci când văd succesele pe care le-au obținut copiii studiind la această școală, văzând cum se implică profesorii, ș.a. De-a lungul timpului, noi am devenit un factor important în dezvoltarea sistemului de învățământ de la noi din capitală, având absolvenți care au învățat aici într-adevăr multe lucruri utile.

 

 

În fiecare an atingeți noi culmi?
Desigur! Pe parcursul anului trecut, ILTC a primit trofee importante, precum Certificatul de acreditare al Agenției Naționale pentru Asigurarea Calității în Domeniul Educației și Cercetării și Certificatul Inspectoratului Fiscal de Stat "Contribuabil cu un înalt grad de încredere". Acesta este rezultatul eforturilor titanice ale întregii echipe și am tot dreptul de a mă mândri cu ele. 

 

Mențineți statistici privind numărul studenților pe care le-a pregătit școala dvs.?
Sigur că menținem, însă atunci când cifra depășește miile, numărul fix este greu de spus. Mai mult mă interesează alte tipuri de cifre, spre exemplu, câți copii cu dizabilități au pășit pragul școlii noastre, și le-am putut oferi cunoștințe gratuit. 


Cu greu ne putem imagina că ați contribuit de una singură la menținerea ILTC pe o poziție înaltă, într-un sfert de secol! 
Sunt mulțumită destinului, că lângă mine mereu au fost acei oameni, care m-au ajutat să-mi realizezi scopurile, am împărtășit cu ei aceleași gânduri, valori, interese și optimism. Acești oameni m-au ajutat să creez o echipă puternică, dornică de a realiza lucruri frumoase.

 


Ce se simte o mama când nepoțelul ei este mai mare decât copilul său?
Chiar dacă au trecut câteva luni, încă mi-i greu să spun ce simt. Niciodată nu am mai simțit așa ceva. 
Trei ani în urmă am devenit bunică, s-a născut Matei, și atunci mi-am dat seama că copiii sunt un nou început. O viață nouă te ajută să obții noi puteri, care rupe stereotipurile, și te înzestrează cu o nouă credință. Acest copil pozitiv, mi-a dat de înțeles ce-i cu adevărat important pentru mine. Iar nașterea lui mi-a dat de înțeles că vreau să mai dăruiesc o viață. 

 

Diferența de vârstă dintre copiii voștri este de 29 ani. Acest lucru nu v-a înfricoșat?
Desigur, eu realizam că acest lucru este ciudat, însă fiica mea mai mare, Nastenica, atât de cald a reacționat la apariția pe lume a lui Gleb și Esenii, încât toate temerile au dispărut. Acum toți membrii familiei noastre glumesc la acest capitol, suntem unici în felul nostru. 

 

Maternitatea târzie v-a adus noi descoperiri, emoții?  
În ultimele luni am simțit emoții. Mă temeam extrem de mult că apariția pe lume a gemenilor va stopa ritmul activ al vieții mele, voi fi nevoită să las afacerile pe planul doi, și voi fi legată de mâini și de picioare.  

Dar totul a fost invers. Bucuria, entuziasmul, euforia au fost acele emoții care m-au învăluit. M-am simțit de parcă eu însămi am renăscut. Am gustat dintr-o altă lume, am simțit o nouă energie care m-a invadat. Mi-au crescut aripile. Și lumea întreagă a devenit pentru mine mai bună, mai sinceră și mai frumoasă. Nimeni nu ar fi crezut că voi simți asemenea sentimente devenind din nou mamă. 

 

 

 



citeste și
SQL exec time = 7.7877926826477