Rodica LUPANCIUC
Psiholog (RO)Psiholog consultant al Centrului Virtual de Asistenţă Psihologică şi Susţinere "Psiholog on-line", magistru în psihologie socială şi organizaţională.
Написать
* Сообщения не должны содержать нецензурные слова и выражения
Отправить
Анжела СырбуБез денег нельзя быть леди
Читай AQUARELLE в мае!
30/04/2012
(Chişinău, 19/05/2012)
15°
May 20
28°
May 21
31°
May 22
30°
© 2012 Собственность AQUARELLE.Все права защищены.
Este adevarat ca uneori relatiile dintre parteneri pot provoca dureri, suparari si emotii negative insa de cele mai multe ori ea provoaca armonie si confort emotional. Nimeni nu este in drept sa priveze pe cineva de dreptul de a fi fericit sau de al face sa sufere. As avea o intrebare care imi apare imediat ce citesc scrisoare Dvs: suferintele pe care le suportati merita sa le traiti?
Relatia cu un barbat casatorit poate fi dificila si poate fi foarte simpla. Este dificila daca doriti ca el sa plece din familie si el nu o face, este simpla daca acceptati rolul de amanta si va bucurati ca il aveti aproape. Asteptarile noastre sunt cele care ne determina bucuria sau ne provoaca suparari. Ele trebuie sa fie reale in raport cu situatia pe care o traim.
Suferintele prin care treceti nu vor inceta pina nu ve-ti privi din alt unghi situatia cu care va confruntati. Fiti observator si nu participant.
Incercati sa identificati pe o foaie lucrurile care pot sa va faca fericita si sa indeparteze suferintele. Includeti orice mic fapt, actiune care va provoaca satisfactie. Apoi cu pasi mici, dar siguri, incercati sa puneti in aplicare aceste fapte.
Faceti o mica schimbare, si urmatoarele vor urma de la sine!
Sau cind vad linga mine o persoana increzuta sau puternica parca ma fac in mine ca un soarec .... sa nu ma vada nimeni....dar cind sint persoane mai slabe eu din contra le ajut...asa cum am nevoie eu de asta....spunetimi va rog cum sa lupt cu asta?
Odata infiltrata ea nu va lasa sa va manifestati capacitatile reale si va face sa va comparati permanent cu cei ce va inconjoara. Este bine sa intelegeti faptul ca este posibil sa va recapatati propriul eu cu putin efort. Este posibil sa recuperati propriile resurse constientizind ca cei din jur va abordeaza dupa felul cum va manifestati. Odata ce hotariti sa preluati rolul unui soarece asa veti fi vazuta, odata ce hotariti sa apareti in postura de lider care are nevoie de atentie asa ve-ti fi vazuta. Totul depinde de modul in care va manifestati si va purtati. Daca nu va simtiti bine in rolul de soricel fata de ceilalti puteti sa apelati la un altul.
Nu luati la personal toate vorbele, privirile si purtarile celorlalti pentru de cele mai multe ori ele nu se refera la Dvs ci la toata situatia in intregime. Ginditi-va ca pe nimeni nu intereseaza ce simtiti Dvs realmente atita timp cit aratati ca va simtiti super OK.
Cred ca aveti nevoie sa va recuperati stima de sine, sa va valorificati propria personalitate si sa spuneti “EU” cu voce tare si increzuta.
Raspunsul meu nu poate sa va ofere tot de ce aveti nevoie si anume sa lucrati asupra acestor neincrederi si sa le dezradacinati.
V-as recomanda sa apelati la un psiholog care v-ar propune mai multe sedinte in care puteti sa lucrati asupra situatiilor care va deranjeaza. Impreuna cu el ve-ti scoate radacinile afara si ve-ti gasi solutii oportune si potrivite personalitatii Dvs.
Mult succes!
Viata este complicata insa de cele mai multe ori daca nu putem obtine ceia ce ne dorim din tot dinadinsul de la cineva incercam sa cautam pe altineva care va fi in stare sa ni-l ofere. Faptul ca ati incercat alte relatii imi spune faptul ca nu sunteti condamnata la singuratate dupa cum afirmati ci pur si simplu va este greu sa acceptati pe altcineva alaturi, lucru care este destul de firesc. Insa, faptul ca ati incercat deja este mult.
Nu disperati si nu lasati toate aceste emotii si sentimente de durere sa va fure din fericire. Creati-va propria soarta si fiti fericita in ea!
Ne intalnim cu prietenul meu de aproape 2 ani.Vorbim deja de casatorie pe viitor ..doar ca nu ne grabim,isi doreste foarte mult copii la fel cum si eu (el are 28)..intr-un cuvant merge totul ca pe roate....Insa intervine mereu cate ceva de la care ne contrazicem fara sfarsit ..si uneori ne certam foarte rau.Eu sunt o fire mai sensibila...insa el din experiente anterioare ..are o oarecare ura fata de femei ..si le considera materialiste si hoate dupa barbati cu bani(cu exceptia mea).Din cauza asta el vrea contract matrimonial .Eu nu sunt de acord in nici un caz ..odata ce-mi declara ca ma iubeste si il iubesc ,si iam zis ca nu ma marit daca vrea contract . Stiu ca e la moda sa faci contract ..dar eu nu ma marit ca sa ma despart si sa impart avere, o fac din dragoste si pt toata viata!Vb cu calm ..cu explicatii ...parca parca ne intelegem si air ajungem al cearta. Ajutati-va va rog.Spuneti-mi daca nu am eu dreptate..sau cum sa ajungem ambii la o impacare, sa fim ambii multumiti.
Multumesc anticiapt!
Casatoria este unul dintre pasii cei mai importanti pe care ii facem in viata. Viziunea fiecaruia asupra casatoriei depinde de o multitudine de factori printre care educatia, experienta anterioara si nu in ultimul rind de personalitate fiecaruia. Nu este usor sa formezi o casnicie fericita si cu atit mai mult sa o mentii insa nu este imposibil. Suntem fiinte umane si intelegem bine ca suntem diferiti si avem uneori viziuni diferite insa compromisul este de cele mai multe ori solutia cea mai buna.
Inteleg bine cind spuneti ca va casatoriti din dragoste si pentru toata viata pentru ca sunt femeie si pina la urma noi toate visam la o poveste de dragoste unica si irepetabila. Insa, din pacate, de foarte multe ori lucrurile iau o cu toata alta intorsatura.
In tara noastra contractul matrimonial este privit inca sceptic din partea majoritatii. Parerea mea este ca contractul matrimonial are atit conotatie negativa cit si pozitiva si incerc sa va explic de ce spun asta. “Gindurile se materializeaza” este fraza care ar caracteriza trasatura sa negativa si anume faptul ca intr-o masura mai mica sau mai mare ne programam ca intr-o zi casnicia se poate destrama. Partea pozitiva este cea practica si am in vedere ca odata ce cititi acest contract si conditiile acestuia puteti concluziona cit de mult va iubeste viitorul sot. Adica, odata ce se impart egal bunurile sau contractul propune avantaje pentru ambele parti si nu va lezeaza drepturile dvs intelegeti ca acest contract reprezinta pentru viitorul dvs sot ceva logic si rational.
Tot ce conteaza in cazul dvs este ceia ce este scris in acel contract.
Stiu bine ca este greu sa acceptati acest lucru insa ca prim pas ati putea cere viitorului sot sa cititi acest contract si sa discutati cerintele, drepturile si obligatiile fiecaruia in parte impreuna. Nu este usor sa accepti gindul ca persoana cu care vreai sa formezi o familie si sa ramii pina la adinci batrineti admite faptul ca intr-o zi v-ati putea desparti insa mai urit este cind acest lucru se intimpla si ramineti in strada si lipsita de orice drepturi.
In fine, totul depinde de atitudinea care o avem fata de anumite lucruri si fapte. Nu afirm ca ar trebui sa incheiati neaparat acest contract insa puteti sa incercati sa va ginditi doar asupra lui si sa analizati din alt unghi aceasta posibilitate.
Va urez mult succes si cred ca orice decizie nu ati lua ea o sa fie cea corecta!
Etapa cu care va confruntati la momentul dat specialistii in psihologie o numesc criza virstei mijlocii. Si incerc sa va explic cum se manifesta ea. Ajungind la virsta de 40 ani aproximativ, atit femeile cit si barbatii, isi intorc capul catre trecut si incearca sa puna pe cintar tot ce au obtinut pina acum. Acest lucru se datoreaza faptului ca urmeaza o noua etapa a vietii, fie ca suntem deacord sau nu maturizarea se dezvolta inainte, si daca ne impotrivim riscam sa trecem printr-o criza emotionala.
Momentul de criza se instaleaza atunci cand, in mod firesc, ar trebui sa trecem la etapa urmatoare de dezvoltare. De ce apare momentul de criza: pentru ca nu suntem pregatiti sa trecem in etapa urmatoare din diferite motive: nu suntem destul de maturi, nu vrem sa acceptam faptul ca suntem intr-o alta etapa (este destul de greu, uneori, sa acceptam ca nu mai suntem copii, adolescenti, ca suntem adulti si cel mai greu de acceptat este batranetea).
Una din tendintele persoanei care trece printr-o astfel de etapa este sa isi puna nenumarate intrebari in legatura cu viata sa, cu deciziile pe care le-a luat in trecut, dar si cu directia in care o va lua de acum viata sa. Se poate spune ca atat femeile, cat si barbatii trec printr-o perioada in care sunt confuzi in legatura cu propria lor persoana si viata lor de pana atunci.
Astfel, criza se caracterizeaza prin: satisfacerea anumitor nevoi importante care au fost neglijate sau partial neglijate. Cele mai la indemana exemple ar fi: femeile se ingrijesc mai mult de aspectul fizic, poarta haine pe care si-ar fi dorit sa le poarte cu 10 ani in urma, in culori deschise si texturi indraznete.
Criza varstei mijlocii poate fi tradusa prin 'ingrasam porcul in ajun', ceea ce nu am reusit sa fac cu cativa ani in urma, recuparam acum la intensitate maxima. Este posibil sa fiu satisfacut, dar sunt si pericole
Este mult mai usor, mai frumos, sa acceptam fiecare varsta, sa o valorificam, sa fim constienti de farmecul ei si sa incercam sa ne bucuram de ceea ce ne ofera viata.
Este absolut firesc sa treceti prin aceasta perioada si sa va incerce careva emotii, insa v-as recomanda sa nu luati hotariri radicale de care ati putea regreta. Gasiti-va timp pentru careva activitati care v-ar aduce satisfactie emotionala si pe care le neglijati mai devreme, odihniti-va mai mult, mergeti la odihna doar cu sotul, iesiti putin din rutina vietii cotidieni, acest fapt va va permite sa acumulati noi emotii si energie pentru viitor.Totul tine de felul in care privesti lucrurile si semnificatiile pe care le dai. Pentru a trece cu bine peste aceasta etapa, este suficient sa va acceptati si cu bune si cu rele, atit pe dvs cit si pe cei din jur, dar si sa va pastrati optimismul!
Din pacate nu sunt astrolog si nu pot sa va spun cu exactitate in ce masura sunteti compatibili ca zodie si ca anul in care v-ati nascut insa un singur lucru este cert, suntem fiinte umane si suntem destul de flexibili ca sa interrelationam cu orice zodie.
Este dificil sa impacati persoanele care ocupa un loc important in viata dvs cu atit mai mult cind parintii nu vor sa accepte partenerul cu care vreti sa fiti impreuna pe viitor.
Dragostea de obicei ofera siguranta ca totul va fi bine, persoana pe care o avem alaturi ne face fericiti, ne creaza confortul emotional asfel determinindu-ne sa continuam.
Am sa formulez citeva intrebari si vrea sa va raspundeti singura la ele. De ce apar indoielile referitor la faptul daca merita sau nu sa continuati? Este important doar pentru familia dvs ca partenerul dvs sa aiba o situatie fianciara buna? Va deranjeaza mult iesirile partenerului cu prietenii? Sper ca raspunsurile vor fi sincere si obiective.
Sunteti unica care hotaraste ce va face mai departe si doar dvs simtiti ce trebuie sa hotariti. Nu sunt in drept sa afirm ca parintii dvs au dreptate sau ca partenerul dvs este bun sau rau. Cred ca ar trebui sa ascultati de cei din jur insa sa hotariti singura ce ve-ti face pe viitor. Nu este usor sa mentii o relatie insa sacrificiile pe care le faci pentru ea nu trebuie sa fie exagerate, nu trebuie sa raneasca demnitatea dvs ci dimpotriva, trebuie sa va faca fericita.
Bafta!
Va inteleg bine si ati procedat corect ca faceti eforturi in cautarea unui ajutor. Problema cu care va confruntati este una destul de complicata insa trebuie sa va clarificati cit de curind posibil.
Mai intii de toate as vrea sa incep cu faptul ca relatia intre parteneri se bazeaza pe foarte multe aspecte cum ar fi : dragoste, respect, pasiune, incredere, intimidate, educatie, pozitie sociala si multe altele. De ce spun toate aceste lucruri? Pentru ca pe linga increderea in partenerul dvs, pe care o cautati cu atita efort, mai sunt mult mai multe aspecte importante care trebuie sa existe in cuplu.
Atunci cind ati hotarit sa va casatoriti stiati bine ca nu aveti incredere totala in viitorul sot si oricum ati facut constient acest pas. Si daca v-ati gindit ca o sa fie mai bine ca o sa locuiti impreuna si o sa aveti posibilitatea de a-i controla mai mult faptele ati luat o hotarire gresita.
Frica pe care o aveti este justificata, pentru ca v-ati testat partenerul inainte de casatorie, insa trebuie sa intelegeti ca ea va intuneca ratiunea si va transforma intr-o persoana obsedata si posesiva care nu-i lasa spatiu personal partenerului sau.
Cit de mult nu am vrea uneori nu putem controla faptele celui care este linga noi si acest lucru este in defavoarea ambilor cit si a relatiei care are de suferit. Niciodata nu putem sti cu certitudine daca partenerul ne-a inselat sau nu dar nici nu putem trai cu aceasta frica mereu pentru ca ea ne rapeste emotiile pozitive, sentimentele cele mai frumoase si lasa in urma doar ranchiuna, frica si furie.
Trebuie sa intelegeti ca prin gindurile dvs atrageti aceste situatii. Gindurile noastre se materializeaza, nu uitati de asta! Prin suspiciunile si frica de a nu fi inselata, inconstient il determinati pe partenerul dvs sa aiba ginduri de a va insela, acordindu-i acestui fapt o importanta atit de mare, dramatizindu-l enorm de mult. Calea pe care ati ales-o este distructiva si poate distruge ceia ce iubiti cel mai mult. Nu v-ati gindit niciodata la posibilitatea ca in tot acest timp partenerului dvs nici prin gind nu i-a trecut sa va insele si daca o sa vrea sa o faca dvs nici cea mai mica suspiciune nu o ve-ti avea?
Daca doriti sa fiti fericita este nevoie sa va detasati de aceste ginduri permanente si sa incetati sa controlati si verificati fiecare pas al sotului dvs.
Este nevoie sa va debarasati de aceste emotii negative si mai intii de toate sa va schimbati gindurile si sa le indreptati in alta directie.
Daca doriti sa fiti unica femeie iubita de partenerul dvs, indreptati-va eforturile spre a fi astfel mereu. Ocupati-va de felul cum aratati, faceti ceia ce va place, comunicati cu prietenii, permiteti-i partenerului acelasi lucru, surprindeti-l cu feluri de mincare speciale, faceti-i mici surprize sexuale.
Astfel ve-ti capata incredere in sine, in propriile posibilitati, in ziua de mine si astfel pur si simplu nu ve-ti avea timp pentru ginduri negative iar sotul dvs nu se va mai simti presat de fiecare data cind dvs aveti suspiciuni. Libertatea actiunilor si increderea oferita din contra va intari relatia.
Mai intii de toate as vrea sa va raspundeti la o intrebare: ce este o familie normala pentru dvs? Este foarte important, dupa parerea mea, sa identificati ce subintelegeti prin familie normala si care sunt caracteristicile acesteia, este modelul de familie in care sotul este cu citiva ani mai mare decit sotia si societatea ii accepta fara prejudecati sau este relatia intre o femeie si un barbat care se inteleg reciproc si intre care exista o dragoste neconditionata si sincera?
Inteleg bine faptul ca doriti sa fiti cit mai obiectiva si rationala insa in dragoste de foarte multe ori ratiunea este doar un factor perturbator si sufletul este cel care ne determina sa luam careva decizii.
In decizia pe care doriti sa o luati totul depinde de ceia ce simtiti si nu de ceia ce crede societate ca este bine. Sabloanele exista pentru cei care repeta faptele altora, pentru cei care nu lupta pentru autenticitate si care nu isi formeaza propria soarta.
Cercetarile arata ca, indiferent de diferenta de varsta dintre parteneri, calitatea casatoriei ramane aceeasi. Ea poate fi foarte bine comparata cu cea a cuplurilor in care partenerii au aproximativ aceeasi varsta. Ba, in unele cazuri, e posibil chiar sa creasca datorita persoanei mai in varsta ale carei emotii sunt mai complexe, mai specifice si mai subtile, iar asta imbunatateste relatia dintre parteneri.
De regula, cand ambii parteneri sunt suficient de maturi si de echilibrati in plan afectiv, pentru a stabili o comunicare de tip adult-adult, diferenta lor de varsta nu creeaza dificultati. Inseamna ca ei se accepta reciproc asa cum sunt si decid sa se bucure cat mai mult de ceea ce ii uneste.
Este firesc ca atunci cind ceva nu ne place sa consideram ca in alta parte iarba este mai verde, si puteti sa incercati acest lucru, insa nimeni nu ne ofera garantia ca aceasta iarba mai verde este mai buna si mai adecvata decit cea pe care o avem in fata in prezent.
Virsta este doar o cifra, insa toata problema vine din atitudinea pe care o avem fata de aceasta cifra, cu atit mai mult cu cat nu ai nici o siguranta ca o persoana cu varsta apropiata vorbeste aceeasi limba cu tine.
Trebuie sa cintariti bine ceia ce doriti sa primiti de la o relatie si ceia ce vi se ofera, sa intelegeti care factori va fac intr-adevar fericita si daca acestia depind de virsta partenerului .
Asadar, intrebati-va de ce ati refuza la o relatie de dragoste cu cineva pentru care simtiti afectiune si atractie reciproca, cu care aveti obiective si asteptari similare de la viata? Doar din cauza prejudecatilor legate de diferenta de varsta sau a fricii ca ve-ti trebui sa ingrijiti de acea persoana? Sau puteti primi mai mult din partea altei persoane?
Pe cit de mult nu as vrea sa va ajut sa iesiti din impas si sa va spun sa faceti una sau alta nu pot sa o fac. Decizia va apartine in totalitate si doar dvs puteti simti care este decizia corecta si orice decizie nu ati lua ea trebuie fi corecta si buna pentru dvs sis a corespunda cu ceia ce doriti.
Mult succes!
Va multumesc ca v-ati adresat cu aceasta intrebare pentru ca de multe ori este nevoie de parerea unei persoane neutre pentru a clarifica situatia.
Mai intii de toate as vrea sa va spun ca nu sunteti unica care va confruntati cu aceasta situatie si ca majoritatea fetelor au avut parte de ea.
Insa ar fi bine sa priviti putin aceasta situatie din punctul de vedere al mamei dvs. Mama este cea mai scumpa si draga persoana din viata fiecarui om. Ea ne da nastere, ea ne creste, ne da educatie si ne este alaturi mereu la bine si la greu. Din pacate, noi, cei pe post de copii, de multe ori nu intelegem sacrificiile pe care le face pentru noi pina la momentul cind devenim si noi mame. Este firesc, si aproape obligatoriu ca mama dvs sa-ti faca griji pentru soarta dvs si sa incerce sa va protejeze de toate. Noi creste, si din an in an ne pare ca suntem tot mai maturi si mai apti pentru a lua propriile decizii insa pentru parintii nostri vom ramine mereu copii lor care trebuiesc protejati chiar daca avem si noi la rindul nostru deja copii.
Cit de multa afectiune si grija ofera fiecare mama depinde doar de ea, si din pacate de multe ori ele nu pot sa se opreasca in a oferi grija atunci cind este nevoie. Insa niciodata sa nu va ginditi ca o face din rea intentie, unica ei intentie fiind sa va protejeze de suferinta. Ea a trecut deja prin aceasta virsta si incearca sa va invete cum este mai bine pentru dvs si nu trebuie sa va suparati pentru asta.
Si pe buna dreptate face aceste lucruri, chiar daca vi se pare ca sunteti foarte matura si va iubiti partenerul destul de mult de multe ori aceste lucruri sunt insuficiente pentru a forma o familie. Si faptul ca mama dvs va indeamna sa invatati si sa lucrati putin o spune din motiv ca stie bine ca ceia ce va tine cel mai mult acum impreuna cu partenerul dvs este pasiunea ceia care va face sa va doriti sa fiti mereu impreuna si sa fiti nedespartiti. Din pacate realitatea este alta si casatoria este mult mai complicata decit micile certuri care le aveti la moment si necesita mult mai multe sacrificii, compromisuri si probleme cotidiene care trebuie solutionate.
Este foarte frumos ceia ce simtiti insa dupa parerea mea nu trebuie sa grabiti si sa anticipati evenimentele. Virsta de 19 ani este, dupa parerea mea, inca una frageda pentru casatorie si cred ca mai este nevoie de timp pentru a va cunoaste reciproc inainte de a lua decizia cea importanta.
Ceia ce cred ca ar trebui sa faceti este sa discutati cu mama dvs. Doar comunicind ve-ti solutiona aceasta intrebare. Insa fiti atenta la felul in care comunicati! Mai intii de toate nu uitati de tonalitatea vocii pe care o folositi, nu ridicati vocea pentru ca ea astfel se simte amenintata si in propria apararea repeta acelasi lucru.
Asezativa comod ambele pe canapea sau la un ceai si spuneti-i ceia ce simtiti. Spuneti-i ca atunci cind ea va interzice sa iesiti cu prietenul sau va spune la ce ora sa veniti acasa va simtit ca un copil si acest lucru va creaza discomfort. Nici intr-un caz nu criticati ceia ce face ea sau cum se comporta insa incercati sa-i spuneti ce simtiti dvs cu referire la aceste purtari. “Ma simt ca un copil mic care a gresit”, “simt ca nu ai incredere in mine”, “simt ca nu am viata mea personala”, “am nevoie de spatiu meu personal”, “vrea sa decid singura ce trebuie sa fac”, “am nevoie sa acumulez propria mea experienta de viata” si alte fraze care sa o faca sa inteleaga ca este nevoie citeodata sa va permita sa va traiti viata si sa invatati din propriile greseli.
Este foarte probabil ca ea s-a speriat ce doriti sa va casatoriti si ii este frica sa nu faceti un pas gresit si sa fie prea curind de aceia asigurati-o ca momentan doriti doar sa petreceti mai mult timp impreuna cu prietenul dvs si ca nu aveti intentia sa o lasati singura.
Si cel mai important faceti un compromis, un pact daca pot sa spun asa. Intelegeti-va de cite ori pe saptamina stati cu ea de vorba sau o ajutati si de cite ori stati cu prietenul dvs. Ajungeti la un numitor comun care sa fie satisfacator pentru ambele.
Si nu uitati ca tot ce face este din dragoste pentru dvs si tot de ce are nevoie ea este atentia dvs si siguranta ca nu ve-ti suferi din orice motiv. Fiti putin mai toleranta cu ea si de fiecare data cind se isca careva conflict discutati-l neaparat, nu lasati emotiile negative sa strice relatia cu mama.
Mult succes!
Ms anticipat, si iti multumesk f mult inka odata pt raspunsul tau....
Tot de ce aveti nevoie este putina rabdare, pentru ca de multe ori diferenta de virsta poate crea conflicte, si sa gasiti modalitatea de a comunica cu ea eficient. Fiecare din noi are propriul sau fel de a comunica si odata ce il intelegi pe al altuia poti crea o relatie de prietenie.
Cred ca nu este neaparat din start sa-i povestiti despre viata dvs intima insa puteti incepe prin a-i comunica faptul ca doriti ca ea sa va fie alaturi, sa va fie prietena si ca doriti sa aveti incredere in ea, sa va impartasiti micile secrete, sa apelati la ea in momentele dificile, dar faptul ca ea va trateaza ca pe un copil va face sa va indepartati de ea si sa nu apelati la ea dupa mici sfaturi ci la prietenele dvs.
Mai intii de toate incercati sa aflati parerea ei despre viata sexuala a unui cuplu. La ce virsta crede ea ca ar trebui un cuplu sa-si inceapa viata intima? Citi ani trebuie sa aiba fata minim? Poate sa o faca inainte de casatorie? Si alte intrebari generale si nu cele ce se refera la dvs personal. Aceste intrebari va vor permite sa intelegeti in ce masura ar putea ea tolera viata dvs sexuala si daca trebuie ea sa stie despre existenta acesteia in viata dvs.
Spuneti-i ca vreti sa o aveti aproape ca mama si ca prietena dar autoritatea ei de adult si pozitia de parinte care incearca sa va invete de toate si sa va spuna cum sa le faceti pentru ca ea stie mai bine va face sa va indepartati de ea.
Fiti sincera cu ea si o sa vedeti ca o data ce o sa-i spuneti ca doriti ca ea sa va fie o prietena mai apropiata atitudinea ei se va schimba.
Vorbiti, comunicati, spuneti ceia ce simtiti si lucrurile se vor schimba spre bine.
eu consider cit de mult nuteai iubi nu conteaza totusi vine o zi cind asta te va incurca la cineva vine mai devreme la cineva mai tirziu dar nu poti sa fugi de realitate si de cifre si sa te minti nu este corect.chiar si daca doare eu cred ca o sa mai treaca inca putin timp am sa fac aceasta ruptura este o relatie fara viitor si nu vreau sa sufar si chiar daca as pleaca si singura sa zicem sa nu am la cine ma duce un alt partener ideea ca trebuie de rupt si sa respir usor.
mie nu mie frica de singuratatea nu sint disperata tot timpul am spus se inchide o usa pentru a se deschide a doua important ca trebuie sa am curaj si optimism.eu cred chiar o fi ce nu o fi eu ii sint multumita pentru toti acesti ani partenerului meu ca am simtit cei dragoste si afectiune grija si incurajare eu sint multumita ca stiu ca exista persoane care cauta o viata si nu au simtit ce simt eu si intrun fel sint fericita ca am avut noroc de o asa experienta.
si cum ai spus tu rodica pe plan psihic noi sintem pe o unda si aici chiar nu conteaza virsta foarte adevarat spus dar psihicul stii cum e e legat si de fizic stii cum e ceasurile biologice nu poti sa le dai inapoi orcit nu as incerca nu e in puterile mele.viata e complicata cind ai de afacere cu sentimente dar eu cred ca trebuie sa stii cind sa te opresti eu vreau sa incerc sa fac altceva ce va iesi nici eu nu stiu dar stiu sigur ca trebuie sa incerc stii sa numi para rau pina la urma am sa gasesc ceva apropiat la dorintele mele bine nu poti sa gasesti relatie la fel cum e acum dar eu zic 70 la suta din ce am acum mar aranja nimeni nu e perfect important sa am sentimente la persoana noua care o voi intilni sint asa mai optimista.pina la urma am sa gasesc oala pentu capac
iti multumesc inca odata pentru sfat daca ai ceva de complectat la spusele mele te rog sa o faci am sa ma uit in aceasta rubrica.toate bune bafta la toti si nu uitati pe linga spiritual ginditiva rational pentru ce care au de luat hotariri si decizii viitorul si fericirea neo constrium noi si o facem asa cum vrem noi sa o vedem.
Mi-ati argumentat mai bine decit oricine altcineva ca relatia pe care o aveti nu are viitor si sunteti una dintre putinele persoane pe care le cunosc care stie atit de bine ce doreste si de ce are nevoie pentru a le obtine.
Cred cu siguranta ca aveti atita forta, de a merge inainte si de a schimba circuitul propriului destin, de cit aveti nevoie. Dar cred si faptul ca sunteti foarte atasata de aceasta persona si este foarte greu sa lasati in urma 8 ani de dragoste si daruire de aceea ati apelati la mine cu intrebarea daca sa o continuati sau sa o intrerupeti.
Vreau sa intelegeti ca eu nu pot sa va spun cum sa procedati, asa sau altfel, pot doar sa va explic putin situatia din punctul meu de vedere fapt ce va poate face sa intelegeti singura ce doriti sa faceti. Si dupa ce am primit raspunsul dvs am inteles clar ce doriti insa nu inteleg de ce aveti nevoie de aprobarea mea sa o faceti? In scrisoarea dvs am simtit atita forta si atita ratiune pe care, credeti-ma pe cuvint, foarte rar o intilnesti la o femeie care iubeste, si dupa mine este un lucru avantajos. O persoana care constientizeaza ca relatia pe care o are nu are viitor va suferi mult mai putin intrerupind relatia decit persoana care nu accepta acesta fapt. Sunt de parerea ca, argumentindu-mi mie faptul ca relatia dvs nu are viitor s-a intarit acest fapt si pentru dvs, pentru ca ati scris aceste argumente, le-ati verbalizat si le-ati scos din cap si le-ati expus pe foaie fapt care ajuta foarte mult. Si cred ca aceasta forta si aceste argumente expuse mai sus, sunt destule pentru a lua hotarirea cea mare si a merge mai departe.
Sunt absolut deacord cu faptul ca fiecare din noi este stapin pe soarta sa si fericirea ne-o formam si o cream dupa placul nostru si foarte mult as vrea sa inteleaga acest fapt cit mai multe persoane. Va urez succes si sunt sigura ca ratiunea si optimismul dvs o sa va faca fericita!
sper ca aceste scrisori sa le citeasca toti cititorii tai si sa inteleaga dau au aceeiasi probleme cum le am eu adica hei...probleme problemute....am zis sa fiu optimista autotrening sa nu faca ca mine si sa se gindeasca foarte bine unde vreau ele sa ajunga si ce vreau de la o relatie zic eu ca am sa fiu am sa iau un drum bun daca intre timp apara ceva noutati te voi anunta cum decurg lucrurile mele in dragoste.ca sint sigura orice sfat dat de la tine vrei sa vezi si rezultate bune adica sfatul sa fie ca urmare si un rezultat bun.ceasurile incep sa mearga drum bun nona........pa o seara buna
Nu sunt sigura ca relatia pe care o aveti este ceia ce presupune dragostea. Ceia ce as putea sa va recomand este sa vedeti putin mai obiectiv situatia, el va inseala, aveti multe conflicte, vorbeste urit despre dvs in prezenta altora…sunteti sigura ca dragostea presupune asa atitudine? Aveti 18 ani si o viata frumoasa inainte, nu va opriti asupra lucrurilor care va fac sa suferiti, cautati-le pe cele care va fac fericita. Tineretea trece repede si credeti-ma ca nici un barbat nu merita ca o femeie sa plinga pentru el sau dragostea lui.
Din pacate nu pot sa va spun ce sa faceti exact insa pot sa va spun ca trebuie sa simtiti emotii pozitive si nu suferinte. Noi femeile avem tendinta uneori sa ne agatam de ceia ce iubim mult insa ne face sa suferim insa eu cred ca ar trebui sa nu complicam lucrurile atit de mult si sa nu le dam o semnificatie atit de mare ci pur si simplu sa ne debarasam de ele fara ranchiuna, fara ura, fara furie, fara durere. Pur si simplu sa le lasam sa plece incet incet.
Mult succes!
Dupa scrisoarea dvs am inteles ca relatia pe care o aveati va aducea multe suferinte, de aceia cred ca asta este primul lucru la care trebuie sa va ginditi atunci cind va amintiti de fostul partener si nu de dragostea pe care o aveati. Acum simtiti lipsa dragostei dvs fata de partener si nu de dragostea pe care o aveati impreuna, pentru ca daca ea era toate aceste lucruri nu se intimplau. Vreau doar sa va fac sa va ginditi la faptul ca poate persoana de alaturi nu v-a iubit destul de mult ca sa fiti impreuna pe viitor si nu este vina dvs. Dvs, ca si oricare alta femeie, meritati sa fiti fericita si iubita si nu sa suferiti din cauza relatie in care va aflati. Relatie de cuplu sunt dificile, sunt de acord, insa dificultatea trece atunci cind exista incredere si respect reciproc.
Nu trebuie sa va para rau de aceasta relatie ci trebuie sa invatati din ea pentru ca cit de mult nu am vrea suntem fiinte umane si tot pe greselile proprii invatam. “Ceia ce nu ne ucide ne face mai puternici” si cred cu siguranta ca experienta asta negativa va va face mai puternica pentru viitor.
Imi pare nespus de rau ca treceti printr-o perioada atit de dificila si dureroasa pentru dvs insa cred ca este timpul deja sa-l lasati sa plece pe fostul partener cu toata neglijenta lui si sa mergeti mai departe.
Cu atit mai mult ca aveti in fata posibilitatea sa fiti impreuna cu un nou partener care va place. Este nevoie doar sa va indreptati dragostea pe care o aveti de oferit catre alcineva decit cel care va facea sa suferiti.
Profitati si o sa vedeti ca noile emotii pozitive primite de la noul partener va vor face sa uitati de toate suferintele. Stiu bine ca este greu sa uiti toata suferinta care ti-a fost provocata insa iertarea este mult mai eficienta decit suferinta. Nu este deloc constructiv sa suferiti atit de mult ba din contra aceste emotii va lasa cu moralul la pamint.
Cred sincer ca este timpul deja sa faceti un pas inainte si sa lasati desaga cu furie, ura, durere in trecut si sa incercati sa luati de la viata cei frumos si sa va bucurati de ea cit mai mult. Priviti acesta despartire ca pe o sansa noua de a trai frumos si nu uitati ca odata ce o usa se inchide se deschide alta noua!
Multa bafta!
Din pacate exista barbati care nu pot sa iubeasca sau nu doresc insa faptul ca unul din ei te face sa suferi nu inseamna de fapt ca toti sunt asa. Noi toti suntem diferiti, si faptul ca ati avut nenorocul sa suferiti din cauza unui barbat care nu sties a iubeasca nu inseamna deloc ca toti sunt la fel.
Intrebarea care trebuie sa primeasca raspuns de la dvs este : ce fel de barbat am eu nevoie linga mine? Raspundeti neaparat la aceasta intrebare si clarificati-va de cine aveti nevoie. Aveti nevoie de un barbat care va face sa suferiti si sa va dauneze sanatatii sau aveti nevoie de un barbat respectuos si care o sa va pretuiasca? Gindurile noastre atrag fapte si oameni. Daca gindim pozitiv si stim exact de ce avem nevoie ne este mai usor sa selectam dintr-o multitudine mai mare. Daca ati ales varianta a doua atunci schimbati-va modul de a gindi, si in primul rind debarasati-va de ideia ca toti sunt la fel. Nimeni nu spune ca este usor insa odata ce este realizabil trebuie sa depuneti eforturi.
Nimic nu se schimba usor, este nevoie de timp, rabdare, forta si nu in ultimul rind credinta, credinta in bine si mult optimism.
Oamenii care ne fac sa suferim trebuie ocoliti si nu cautati. Ve-ti continua sa suferiti daca nu veti constientiza faptul ca nu a fost persoana potrivita pentru dvs si sa nu mai suferiti atit de mult.
Va inteleg ca va este dureros ca ati oferit mult si nu ati primit in schimb dar acest lucru se poate schimba. Aveti linga dvs o persoana care tine la dvs. Porniti pe o cale noua impreuna cu el, cu pasi mici dar siguri. Lasati trecutului ceia cei apartine si formati-va un viitor nou si frumos. Nu va aninati de toata experienta asta negativa si o duceti in spate mereu. Dati-o jos si spunetii adio.
Sunt sigura ca sunteti puternica si odata ce ati trait atitea emotii negative aveti forta sa le primiti si pe cele pozitive. Nu-l lasati pe fostul partener sa va impiedice sa fiti fericita alaturi de altcineva si nu mai cautati atitea raspunsuri la intrebarea de ce a procedat asa cu mine. A procedat asa pentru ca nu a vrut sau nu stie altfel insa dvs meritati sa fiti fericita sis a mergeti inainte cu capul sus.
Pe cit de mult nu as vrea sa existe o solutie care sa le resolve pe toate imediat acest lucru este imposibil. Totul depinde de noi insine si viata noastra este in miinile noastra, destinul si fericirea noastra depinde de noi si de oamenii pe care tot noi ii alegem sa ne fie aproape.
Alegeti oamenii potriviti linga dvs care va vor face fericita iar cei ce va fac sa sufere ocolitii.
Multa bafta!
Desigur ca pot sa fiu sincera. La ai mei 24 ani am reusit, zic eu, sa acumulez o experienta considerabila. Insa vreau sa-ti spun ca nu este experienta proprie cea care il face pe un psiholog sa fie bun.
Mai intii de toate sunt cunostintele in domeniu pe care le acumulezi pe parcursul anilor de studii ca mai apoi sa urmeze abilitatea cu care poti sa le aplici in practica.
Trebuie sa stii ca odata ce voi raporta intrebarile cu care se adreseaza oamenii la mine la propria mea experienta de viata voi da dovada de neprofesionalism si mult subiectivism in ceia ce spun. Experienta mea de viata trebuie sa fie a mea proprie si nu trebuie sa influenteze negative sau pozitiv experienta mea ca psiholog. Din contra este mult mai dificil sa faci o recomandare obiectiva cuiva odata ce ai trecut printr-o situatie similara pentru ca fiecare situatie este unica si nu poate avea o solutie identica ca si alta.
In fine, misiunea psihologului este de a-l face pe om sa inteleaga care este solutia cea mai potrivita pentru el prin clarificarea situatiei si explicarea ei din alt punct de vedere si nu ai oferi solutiile sale sau una pe care o considera el cea mai buna. Acest lucru se refera si la alte profesii, medicii, de exemplu, daca au suferit de aceiasi boala ca si pacientul nu va oferi neaparat acelasi tratament care l-a ajutat pe el, pentru ca este un alt corp uman si pot fi cu totul alte rezultate.
Sper mult ca am reusit sa te conving de faptul ca experienta mea de viata daca o implic si o raportez la problemele altora dau dovada de neprofesionalism si ca ceea ce am studiat pe parcursul anilor de facultate precum si metodele individuale pe care le utilizez sunt cele care imi permit sa ofer careva recomandari si clarificari de situatie.
Situatia in care va aflati este una destul de complicata. Insa, este una atunci cind constient te implici intr-o relatie cu un barbat insurat si este complet altceva cind nu cunoasteti acest fapt.
Dvs nu ati stiut ca este casatorit si odata ce ati aflat ati rupt relatia. Acest lucru imi spune despre faptul ca sunteti o persoana cu bun simt care nu doreste sa provoace durere altcuiva.
Acum insa ca a mai trecut putin timp si ranchiuna pentru cum a procedat cu dvs nu trece vreti sa-i provocati si dvs putina durere. Insa, as vrea sa va intreb…este vinovata sotia acestuia pentru faptele sale? Este ea responsabila pentru greselile lui? De ce sotia trebuie sa sufere pentru faptul ca sotul sau a gresit?
De foarte multe ori sotiile stiu atunci cind sotii le inseala insa prefera sa treaca cu vederea acest lucru din anumite considerente. Viata de familie este complicata cu atit mai mult cind exista si copii. Viata devine mai complicata si barbatii trebuie sa-si asume mai multe responsabilitati, sotiile au cerinte mai mari si acestia se simt presati din toate partile. Astfel ca sa se relaxeze si sa uite despre probleme ei se implica intr-o relatie amoroasa care nu cere de la el sacrificii, responsabilitate, disciplina si altele. Acesta relatie ii ofera simplitatea si posibilitatea de a fi asa cum este.
Acum as vrea sa va ginditi la un posibil scenariu, ce s-ar intimpla daca ea ar afla de existenta dvs? Unu, si-ar lua copii si si-ar parasi sotul, doi, l-ar ierta insa dupa asta nu v-a mai avea incredere in el, sau oricare alt scenariu nu ar urma nici unu din el nu va avea consecinte pozitive. Ceia ce doriti sa faceti dvs nu va face decit sa mai tulbure inca o sotie si sa o faca sa sufere din cauza ca sotul ei a gresit.
Inteleg bine faptul ca el v-a tradat, cu atit mai mult pentru ca a fost primul barbat, si ca v-a facut sa suferiti, v-a mintit, v-a inselat si multe altele insa ginditiva in ce masura sotia lui este vinovata pentru ceia ce a facut el?
Este foarte usor sa provoci durere cuiva insa e mult mai greu sa fii intr-atit de puternica ca sa ierti persoana care ti-a provocat acea durere si sa o lasi sa plece din viata ta din motiv ca nu merita sa iti pierzi energia si sa treci prin emotii negative din cauza ei.
Stiu ca este dificil sa ierti, insa exista lucruri care pur si simplu trebuiesc tacute si nespuse de dragul pastrarii calmului cuiva.
Nu pot sa va spun ce sa faceti, sa vorbiti sau sa lasati lucrurile asa cum sunt, decizia va apartine. Insa pot sa va recomand sa va ginditi bine la consecintele acestui fapt.
Multa bafta si putere!
Va multumesc ca ati avut incredere si curajul sa apelati la alticeva pentru solutionarea problemelor proprii. Este greu sa lupti cu atita durere de una singura. Femeile sunt fiintele umane care au nevoie de mai multa afectiune decit barbatii, de atentie si de multa grija. Daca, din pacate, barbatul care este alaturi nu poate, nu stie cum sau nu vrea sa ofere afectiunea de care are nevoie femeia aceasta incepe sa sufere din faptele lui.
De multe ori acest lucru se mai intimpla si atunci cind nu stim cum sa cerem ceia de ce avem nevoie, sau sa ne multumim cu putinul pe care il primim sau sa continuam sa speram ca persoana de alaturi isi va da singura seama de ce avem nevoie.
Din scrisoarea dvs este clar ca aveti probleme conjugale si pot sa va spun ca atita timp cit veti continua sa adunati in suflet suparari, cit veti aduce in prezent supararile din trecut veti continua sa suferiti. Veti continua sa fiti nefericita pina nu veti solutiona conflictul atit pe cel interior cit si cel exterior si atita timp cit il veti amina pentru viitor.
Este foarte greu sa lupti, mai ales ca s-au adunat atitea dar sunt de parerea ca odata ce condiderati ca familia dvs merita o sansa si ca exista posibilitatea ca lucrurile sa ia o alta intorsatura as zice sa incercati.
Deseori, noi, fiintele umane, simtim si stim ca lucrurile nu merg asa cum trebuie si ca este nevoie sa schimbam ceva insa nu stim ce anume. Fiecare din noi face fata problemelor existente dupa cum poate si cum crede ca este mai bine. Cineva nu rezista presiunilor si divorteaza, cineva continuie sa lupte, cineva consuma alcool, cineva inseala, si toate astea de foarte multe ori se intimpla pentru ca nu exista cineva neutru, si ma refer la un profesionist, care ar putea sa ne ajute sa gasim solutia potrivita.
As vrea mult sa va ofer o solutie care sa stearga toate durerile pe care le-ati acumulat insa din pacate este imposibil. Acest lucru trebuie sa porneasca de la dvs, pentru ca de multe ori cind dorim ca sa se schimbe ceilalti din jurul nostru trebuie sa pornim de la noi insine. Primul pas deja l-ati facut. Ati apelat la ajutor.
De aceia as vrea sa va recomand sa mergeti la un psihoterapeut la o consultatie si o spun pentru ca ati adunat prea multe , si emotiile, suferintele va impiedica sa va clariifcati de una singura. Cred ca psihoterapeutul va fi un reper pentru dvs si va va ajuta sa invatati sa lasati trecutului ceia cei apartine si sa invatati sa fiti fericita.
Sper mult sa faceti acest lucru pentru ca sunt de parerea ca trebuie sa fiti fericita si aveti posibilitatea sa oferiti multa dragoste si caldura atit copilului dvs cit si sotului si sa puteti sa cereti ceia de ce aveti nevoie.
Mult succes si incredere in propriile forte!
ma numesc Isa, sunt in mari nedumeriri. Am nevoie de ajutor...
Am 23 de ani, sotul meu e mai mare de cit mine cu 16 ani, la moment suntem casatoriti de 1 an
noi ne certam 1 in luna, certurile initiale au fost putina atentie pentru mine, el devinea extrem de nervos si tipa la mine. Noi niciodata nu am avut parte de romantizm, lui nui plac asa lukruri, el crede cas stupide, o data o floricica numi va da sau nu imi va face vreo surpriza....
acum de cind asteptam copilas, eu ma simt nu prea bine, am toxicoz mare. Noi ne certam , noi 2 nu ne mai intelegem , eu observ ka el nu e acea persoana cu care vreau sami traesc viatza, E diferentza mare intre noi 2, eu la moment nu am nici un priten cu care sa pot discuta. Eu lukrez si la serviciu e un colectiv foarte invidios , nu ma simt bine cind eam sous lui ca vreau sa las serviciul , el sa infuriat, si a spus ca eu treb sa lukrez, ca si asa traesc pe spatele lui ....ear neam certat mia spus ca daca nu eram insarcinata precis ka aplika forta fizica la mine. Asta nu sa intimplat niciodata intre noi 2 , insa eu nu mai vreau sa fiu cu el. Ce sa fac? Sunt suparata.
p.s. In ultima citeva zile il visez pe fostul meu prieten, care ma mintit mult, insa la nebunie mie dor de el.
As vrea sa spun ca viata de familie este una extrem de frumoasa si foarte simpla insa nu este chiar asa. Ea presupune destul de multe certuri, neintelegeri, provocari si etape in casatorie cu care sotii se confrunta. Cel mai important este sa fim constienti de neajunsurile partenerului pe care l-am ales si sa le acceptam. Din pacate de multe ori femeile se casatoresc cu speranta ca sotii lor se vor schimba si vor deveni mai buni, sau asa cum isi doresc ele.
Din aceasta cauza odata ce lucrurile nu se schimba ci din contra mai apar responsabilitati in plus si alte mici neintelegeri sotiile se dezamagesc si sufera.
De multe ori sotii nu-si inteleg sotiile din lipsa de comunicare dintre ei sau din cauza faptului ca sotia nu stie sa-i comunice sotului ceia ce ea vrea sau simte. Asteptarile pe care le are sotia fata de sot si sotul fata de sotie trebuiesc discutate. Pe cit de neinsemnate ele par inainte de casatorie pe atit de importante sunt dupa casatorie.
Cine aduce banii in casa, cine pregateste cina, cine face curat in casa, cine se ocupa de copii sunt lucrurile care trebuiesc clarificate inainte de casatorie. Deseori acea stare de indragostire dintre parteneri nu le permite sa priveasca rational actul casatoriei, fapt ce provoaca certuri si nedumeriri. In astfel de momente te gindesti: unde este barbatul cel cu care m-am casatorit, cel pe care il credeam ideal pentru mine? Raspunsul este unul simplu: el este alaturi unde a fost si de la inceput si este acelasi doar ca acum incepeti sa-l descoperiti din alte unghiuri.
In majoritatea familiilor sotia este cea care o mentine intr-o atmosfera amiabila. Pe cit de mult nu am vrea ca sotii pe care i-am ales sa depuna la fel de mult efort acest lucru nu se intimpla si ramineti doar dvs sa faceti astfel incit familia dvs sa fie una armonioasa.
Perioada de sarcina este una destul de dificila pentru mai multe sotii. Ele sunt foarte sensibile si irascibile, se supara repede, pling fara motiv serios si aceste lucruri sunt absolut firesti.
As putea sa va recomand sa nu faceti schimbari radicale in aceste momente pentru ca sunteti influentata de emotii si nu de ratiune. Explicatii sotului dvs ca va simtiti prost in mediul organizational in care activati si ca nu aveti intentia sa stati pe spatele lui doar doriti sa activati in alta organizatiei si chiar puteti sa apelati la sfatul lui unde ar fi mai potrivit pentru dvs sa lucrari. Astfel el va sti ca nu luati decizii importante de una singura ci tineti cont de parerea lui.
Divortul este o solutie in cazul in care sotii nu mai gasesc limba comuna si de multe ori ea este solutia cea mai buna. In cazul dvs nu pot sa spun cu exactitate care este solutia cea mai potrivita insa v-as recomanda sa gasiti alte modalitati de a rezolva conflictele pe care le aveti. Iar in cazul in care el aplica violenta asupra dvs divortul este unica solutie.
Stiu ca este dificil insa de multe ori solutia cea mai simpla este chiar sub nasul nostru si noi nu o vedem. Sper mult ca o sa gasiti calea care v-ar schimba atitudinea atit a dvs cit si a sotului fara consecinte nefaste pentru bebelusul dvs care urmeaza sa se nasca.
Mult succes!
Raspunsul la intrebarea dvs il pot formula intr-o fraza foarte scurta “atunci cind te iubesti pe tine insuti te iubesc si cei din jur”. Vrea sa va spun ca fiecare din noi uneori prefera calitatile sau trasaturile de personalitate a celor care ne inconjoara insa cred ca stiti bine ca anume aceste trasaturi ne fac diferiti si unici. Odata ce incepem sa imprumutam ceia ce nu ne apartine simtim ca odata cu noua noastra “achizitie” o pierdem pe a noastra proprie, de noi creata, care este unica si personala.
Suntem tentati uneori sa imprumutam ceia ce consideram ca atrage atentia, ca place celor din jur insa nu uitati un lucru foarte important- nu conteaza ce haine porti, ce machiaj ai, cit de scumpe iti sunt bijuteriile si altele atita timp cit emani energie pozitiva si te simti bine in orice imprejurare si sigura pe situatie. Pot sa va asigur ca atunci prietenul dvs nu va ceda tentatiilor care trebuie sa recunoastem sunt foarte multe. Barbatii iubesc femeile sigure, care se respecta in primul rind pe sine si se iubesc cu toate ca sustin contrariu.
Ce tine de gelozie este sentimentul care de obicei demonstreaza dragostea noastra fata de partener atita timp cit nu intrece unele limite. In cazul dvs ea apare din motiv ca nu va simtiti sigura pe sine si sunteti schimbatoare.
Daca doriti ca lucrurile sa parcurga bine fiti si dvs statornica. Nu balansati dintr-o barca in alta, aveti principiile si valorile proprii si faceti asa ca cei din jur sa le respecte.
Respect si iarasi respect fata de sine este cheia care va poate reda siguranta si crea comfortul emotional de care aveti nevoie.
Maxima mea preferata este “daca doresti sa schimbi ceva porneste de la tine” si cred ca este 100% adevarat si real de indeplinit. Iubiti-va!
Multa bafta!
Mă numesc Samin, am vîrsta de 28 de ani. Nu m-am întîlnit niciodată. Copilăria a trecut pe lîngă casă, izolată de restul lumii, cu un regim strict: pregătirea de şcolă, treburi gospodăreşti si meşteşugăritul. Perioada de universitate şi de masterat a cuprins studii minuţioase si serviciu, am fost tot timpul exemplar perfecţionist. Nu am fost niciodată la distracţii, petreceri cu colegii , la fel întîlniri... Am finisat excelent.
Au trecut cinci ani de cînd am finisat universitatea... Pe plan profesional sînt independent, liber în acţiuni şi decizii cu foarte multe responsabilităţi. Timpul liber e un lux pe care nu mi-l pot permite. Sînt foarte optist. În viţă nimic nu e greu. Îţi alegi cine doreşti să devii şi devii . Nu ştiu de ce dat majoritatea nu văd acest lucru. Am un vis grandios la care muncesc fără întrerupere, văd cum totul se întîmplă şi devine realitate, şi orice realizare te face mai puternic. Această pasiune pe care o am este de fapt şi refugiul pentru care vreau să fug de singurătatate, mă înţelege-ţi. Toate sărbătorile, le petrec singur şi nici nu mă deranjează, refuz politicos orice invitaţie sub diferite pretexte. Nemaivorbind de viaţa de zi cu zi. Mă simt incomod în companii, nu prefer socializarea, complimentele, cu toate că, persoanele noi ce intru în contact – meseria îmi impune acest lucru, rămîn cu cea mai frumoasă impresie şi nu numai, primesc de la dumnealor complimente, invitaţii diferite... văd acest lucru pe chipul lor. E e plăcut să vezi oameni zîmbind şi totul să fie de fapt într-o armonie, să laşi o impresie frumoasă.
Dar stiţi, totul se întîmplă acolo. Simt că trece timpul şi singurătatea încet şi sigur mă învinge. Nu îmi imaginez să am pe cineva, pentru mine e ceva ieşit din comun. Văd cum trece timpul, cum se schimbă oamenii, cum evoluează evenimentele. Mă trezesc în fiecare dimineaţă, singur, aceeaşi agendă încărcată pînă la refuz. Mi-e frică ca situaţia să nu de vină mai gravă, spun acest lucru, deoarece prietenii îmi spun de multe ori, sînt straniu.
Iubesc o fată cu toată inima de 12 ani, dar nu a rămas de cît numai în mintea mea. I-am vorbit la început despre tot ce simt, dar nici nu s-a uitat la mine. Orgoliu, indiferenţa.. Dragostea e cel mai profund lucru pe care-l poate trai acest firav omuleţ.
Mulţi îmi spun că trece timpul, acuş voi avea 30... şi nu am pe nimeni, ei şi, l-as să vină 40, 50, 60, cît o fi şi să se termine odată…
Nu înţeleg care este sensul la tot: Voi obţine ce doresc, ei şi? Voi avea pe cineva poate, aceiaşi familie, ei şi?
Cineva spunea că de obicei noi nu primim lucrurile aşa cum sînt ele dar aşa cum sîntem noi. Ştiu că totul e numai în mintea mea şi pot schimba, dar nu pot face peste asta.
Uneori ajung la depresii ce mă duc la gîndul la orice... nu mi-e frică.
Ce e cu mine şi spre ce mă îndrept? De ce am nevoie?
Mulţumesc.
Vă urez din tot sufletul doar binele!
De multe ori se intimpla ca atunci cind un barbat in virsta de 30 ani, profesional implinit insa fara o iubita este suspectat ca ceva nu ar fi in regula. Din pacate societatea in care traim ne impune regulile sale care ne constring si nu ne dau voi sa traim dupa placul nostru si sa facem ceia ce de fapt ne face placere. Pe cit de mult nu ar vrea sa fie asa educatia pe care o primim acasa, mediul in care ne dezvoltam ne influenteaza cursul vietii si ne formeaza ca personalitati. Deseori atit parintii cit si persoanele ce ne inconjoara au fata de noi niste asteptari prea mari.
Trebuie sa inveti bine pentru ca parintii sa fie mindri, trebuie sa fii un bun gospodar pentru ca iti este mai usor in viata, trebuie sa absolvesti o facultate pentru a avea o profesie ce te-ar putea intretine, trebuie sa ai o iubita desteapta si frumoasa pentru a forma o familie sanatoasa si fericita, trebuie sa te impaci bine cu toata lumea ca sa fii respectat si apreciat….acest trebuie este peste tot in aer. Toti au nevoie de ceva de la tine. Insa intrebarea este unde acest “trebuie” ar fi preferabil sa se opreasca ca sa nu ne sufoce, sa nu ne blocheze libertatea si sa nu ne intimideze? Cred ce totul este in miinile noastre. Precum spuneati despre profesie este acelasi lucru cu viata personala.” Care este sensul vietii?” este intrebarea la care toti cauta raspuns. Eu as spune ca este insasi viata. Pe cit de grea nu este ea, aiurea chiar uneori, pe atit de frumoasa este.
Am sa incerc sa va raspund la cele 2 intrebari de la finele scrisorii pe care mi le-ati oferit. Cred ca treceti printr-o perioada putin mai dificila, in literatura de specialitate psihologii numesc asta “criza de virsta”, care ne intuneca putin ratiunea si ne face sa ne intrebam care este rostul a tot ceia ce ne inconjoara. Cit tine spre ce va indreptati raspunsul il cunoasteti doar dvs. Daca doriti sa va indreptati spre ceva frumos asa si se va intimpla, daca insa in suflet sunteti pesimist si nu va bucurati de micile placeri ale vietii veti continua sa purtati in suflet o nedumerire si multe semne se intrebare.
Cred ca aveti nevoie de un specialist cu care ati putea discuta. O persoana absolut neutra care v-ar putea ajuta sa va clarificati in trairile pe care le aveti . Sper din tot sufletul sa-mi urmati sfatul, pentru ca din motive inexplicabile mie insumi simt ca trebuie sa va clarificati in ceia ce simtiti, nu trebuie sa existe in mintea dvs ginduri de felul “Voi obţine ce doresc, ei şi?”. Aceste ginduri sunt distructive si ele trebuiesc schimbate insa din pacate pe cit de puternici nu am parea in astfel de cazuri trebuie sa lasam independenta la o parte si sa apelam la un specialist.
Daca doriti sa schimbati ceva, si faptul ca ati scris aceasta scrisoare este dovada acestui fapt, nu ezitati, porniti de la propria persoana si se vor schimba si lucrurile din jur.
Ieri am trecut cu prietenul meu pe la ei , tatal lui a vorbit cu mine , a inctrebat ce fac, s-a interesat cel putin cum e la noi, dar ea nici un cuvint nu a vorbit cu mine, de fapt parca nici nu eram acolo..... vorbea la fiul ei, insa asa ca sa inteleg eu, de parca suntem copii de gradinita! Am inceput sa o urasc si nu shtiu ce sa fac.... Am vorbit cu prietenul meu, insa el nu vrea sa intre in scandal, si nu e persoana care sa imi ia apararea ( cu parere de rau ) Nu pot sa fac teatru doar ca sa ii plac mamei lui.... nu vreau nimic dinc e are, apartament sau ce ii mai vine ei in cap. Am casa mea, si e mai buna de 100 de ori, traiesc acolo doar pentru prietenul meu...si sunt multe chestii marunte care nu le-am scris insa care ma fac sa ma simt atit de inferioara , de parca shi-ar shterge picioarele de mine! ce ar trebui sa fac??? cum sa reactionez??? inteleg ca nu-i plac Babei, insa nu intelege ca fiului ei ii este bine cu mine? ca tine la mine, si eu la el??? sau ea doreshte sa ii distruga viata complet??? Ce mama ar face asta???
Va multumesc pentru timpul acordat cititrii cel putin... O zi buna!
Mama partenerului pe care n-il alegem din pacate uneori nu este atit de receptiva pe cit ne-am dori. Deseori mama partenerului poate sa fie chiar o adevarata pacoste si sa creeze adevarate conflicte. De obicei daca ea incepe cu asa comportament nu il schimba. Ele ne consuma energia si ne fac sa ne simtim mizerabil in prezenta lor. Ele vor cauta intotdeauna motive de dispute, nu-i place cum ne purtam, cum ne imbracam sau ce facem si asta va continua. Aceste mame considera ca nu exista nici o fata care sa fie potrivita pentru feciorul ei si prin comportamentul ei ea considera ca isi protejeaza copilul.
In acesta situatie dupa parerea mea exista 2 solutii. Unu: aceptati faptul ca este asa si ii jucati jocul, sunteti de acord cu ceia ce spune, ceia ce decide, adica jucati teatru cum ati spus-o dvs.
Doi: va mutati in casa dvs si astfel ea nu va avea posibilitatea sa va reproseze nimic.
Trebuie sa intelegeti ca este necesar sa faceti ceva insa cu cit mai aproape o veti avea cu atit de dificil va va fi pentru dvs. Foarte important este faptul ca cu cit mai mult ii ve-ti povesti partenerului dvs ca mama lui nu va place si face totul intentionat veti primi opozitie din partea lui. Nu uitati ca aceasta femeie cu care dvs nu gasiti limba comuna este mama sa si orice nu ar face ea va ramine mama si el nu isi va intoarce spatele de la ea.
In acesta situatie sunteti aproape singura pentru ca nu puteti apela la partenerul dvs dupa sprijin, sunteti pe cont propriu si trebuie sa acceptati acest lucru.
Priviti real acesta situatie, emotiile pe care le aveti nu fac decit sa va tulbure si sa va faca sa simtiti aiurea, as putea spune.
Si nu uitati, lumea se invirte in jurul dvs si nu in jurul altcuiva. Respectati-va si nu lasati pe nimeni sa va calce demnitate.
Mult succes!
Mersi, anticipat.
Va multumesc mai intii de toate pentru scrisoarea dvs.
Sa fiu sincera primul gind care mi-a venit dupa ce am citit scrisoarea dvs a fost “nu inteleg care este problema?”. Dupa parerea mea exagerati un pic lucrurile fapt ce este in dezavantajul dvs.
Este bine ca sotul, sotia si copii sa petreaca mult timp impreuna, dupa cum si ati spus-o, insa asta se intimpla foarte rar. De obicei barbatii au nevoie de timp liber inafara relatiei, familiei si acest lucru nu inseamna deloc ca nu tine la dvs. Asa sunt construiti barbatii, ei vor sa petreaca timp cu alti barbati, cu prietenii, sa vorbeasca despre interesele lor pe care de multe ori femeile nu le inteleg. Astfel ei isi demostreaza lor si celor din jur ca nu sunt dependenti de femei si familie. Credeti-ma pe cuvint ca ei au nevoie de asta chiar daca noi femeile nu intelegem asta. Nu opuneti rezistenta, lasati-l sa faca si alte activitati fara dvs, o sa vedeti ca o sa aprecieze faptul acesta.
Ce tine de curatenie si haine imprastiate intrebati orice femeie si din 100% doar 2% va vor spune ca sotii lor string dupa ei si fac curat. Din pacate este o vorba populara care circula in tara noastra conform careia femeile se ocupa de curatenie, spalat, mincare iar barbatii de celelalte: electricitate, reparatie si altele si cit de mult nu ne-am dori noi aproape toti barbatii din tara noastra gindesc astfel. Faptul ca luptati cu asta nu este exclus ca sa se schimbe ceva spre bine insa puteti astfel si sa ajungeti la conflicte banale si inutile as spune eu.
Viata in doi este frumoasa daca o facem asa sa fie. Noi dam semnificatie lucrurilor si credeti-ma pe cuvint nici unui barbat nu iar place de fiecare data sa i se faca observatie cu privire la vesela sau altceva, sa aiba linga sine o partenera nesatisfacuta si fara dispozitie.
Fiti mai flexibila, chiar daca nu sunt hainele strinse, invatati sa traiti frumos. Alegeti emotiile pozitive in favoarea celor care va fac “pisaloaga”.
Ceia ce tine de copil poate el inca nu este pregatit si cred ca nu ar trebui sa-l presati. Vorbitii calm, intrebati-l cind considera el ca ar fi potrivit, la ce virsta, ce ar trebui pentru asta.
Dupa mine, unica problema cu care va confruntati este aceia ca da-ti prea mare importanta lucrurilor ce va inconjoara si lasati emotii pozitive sa treaca pe linga dvs. Profitati de momentele petrecute atit impreuna cit si separat. Fericirea dvs nu trebuie sa depinda doar de partenerul dvs ci si de ceia ce va face placere. Daca doriti sa schimbati ceva porniti de la dvs, fiti mai pozitiva, mai plina de viata, mai glumeata.
Nu uitati, viata e frumoasa si trebuie sa luam de la ea tot cei mai frumos!
Prima intrebare care mi-a aparut in minte imediat ce am citit scrisoarea dvs a fost : din ce se alimenteaza relatia dvs pe plan sentimental ca este de nota 11? As vrea mult sa stiu raspunsul la aceasta intrebare si as vrea sa va raspundeti dvs insusi la aceasta intrebare.
Am sa incerc sa va explic de ce mi-a aparut aceasta intrebare. Din pacate traim in timpurile cind resursele financiare sunt un factor destul de important in mentinerea unei familii pe cit de mult nu am vrea sa fie asa. Atunci cind nu ai un acoperis deasupra casei, cind nu ai cu ce hrani copii, cind nu prea sunt banii de conditii de trai mai bune dragostea intre parteneri sufera schimbari si acestea nu sunt din cele mai positive. Nu putem spune despre o persoana care vrea un acoperis propriu deasupra capului, o masa la care sa strea si un pat unde sa se odihneasca o persoana materialista ci as spune eu din contra o persoana ambitioasa, care are ambitii si care vrea sa aiba un trai decent.
Pe cit de mult nu as vrea sa existe o tactica, cum o numiti dvs, care sa poata sa-l faca pe sotul dvs sa vrea aceleasi lucruri intelegeti bine ca este imposibil. Nu putem sa ne schimbam partenerul dupa placul nostru, putem doar sa influentam deciziile si atitudinea acestuia.
Personal cred ca cea mai mare problema cu care va confruntati momental este comunicarea ineficienta dintre dvs si sotul dvs. Acest lucru face ca micile conflicte cu care va confruntati sa ramina nerezolvate sis a continuie sa cresca pe zi ce trece.
Ceia ce as putea sa va recomand este recurgeti la compromis pentru a solutiona conflictele cu care va confruntati, aceasta este metoda care presupune rezolvarea conflictului benefic pentru ambele parti. Puteti chiar sa faceti un mic exercitiu, sa notati pe o foia care sunt asteptarile dvs de la relatia pe care o aveti sis a-l rugati pe sotul dvs sa faca acelasi lucru. Poate va pare inutil insa acest exercitiu va va permite sa discutati cu sotul dvs ceia ce doriti de la el si ce doreste el de la dvs.
Viata de familie este dificila, apar probleme de orice gen insa partenerii trebuie sa poata comunica pentru a le rezolva si a trai in armonie.
Nu lasati aceste mici conflicte sa creasca, incercati sa le discutati cit mai calm, fara a schimba tonalitatea vocii si atitudinea. Fiti mai flexibila, mai intelegatoare, gasiti solutia de mijloc benefica pentru ambii dar pentru aceasta aveti nevoie de comunicare. Nu va inchideti in sine ceia ce va determina sa nu doriti nici sa dormiti in acelasi pat.
Daca doriti ca acesta casatorie sa dureze luptati pentru ea. Inteleg bine ca uneori, noi femeile obosim, si dorim ca sotii nostril sa depuna in egala masura efort ca si noi insa din pacate ei sunt construiti altfel, si mentinerea armonie in familiei, linistea sufleteasca si rezolvarea eficienta a conflictelor in mare parte depinde de femeie.
Multa rabdare si nu uitati ca odata ce intri in joc trebuie sa joci pina la urma!
Dragostea este sentimentul cel complex din toate pe care le poate simti fiinta umana. Ea este atit de multilaterala incit noi insine uneori raminem surprinsi de intorsaturile pe care le poate lua.
Un lucru este cert, dragostea implica si anumite sacrificii, uneori mai putine, uneori mai multe.
Fiecare din noi are limitele sale personale. Cineva sacrifica timpul sau liber pentru a face ceva pentru persoana iubita si considera ca este cel mai mare sacrificiu pe care il poate face, cineva renunta la familia sa pentru partenerul sau si crede ca este cel mai mare sacrificiu, cineva renunta la serviciu, cineva pleaca peste hotare.
Sa ne spuna cineva unde trebuie sa ne oprim si unde sa continuam nu este chiar corect. Un lucru il stiu cu siguranta. Sacrificiile se fac doar din propriile dorinte si niciodata fortat, nu trebuie sa ne simtim obligati, presati sau frustrati atunci cind decidem sa renuntam la ceva pentru persoana iubita.
Limitele dvs le stiti doar dvs. Pina unde doriti sa mergeti hotariti doar dvs insa…sacrificiile pe care trebuie sa le faceti dvs sunt de 2 ori mai multe, ceia ce urmati sa faceti este practic sa incepe o noua viata pe care trebuie sa invatati sa o traiti fericita.
As putea sa va recomand doar sa va ginditi foarte bine inainte de a va schimba viata diametral opus. Ca sa faceti acest lucru cred ca ar trebuiti sa fiti sigura 100% in dragostea pe care o simtiti fata de partenerul dvs. Sa stiti cu siguranta ca ceia ce urmeaza sa faceti va va face fericita si nu vice-versa. Pe cit de mult nu as vrea sa afirm ca suntem fiinte umane si avem o capacitate extraordinara de a ne adapta la diferite conditii de multe ori acest lucru ne face nefericiti si simtim ca traim cu viata altcuiva.
Cred ca ar trebui sa cintariti bine. Incercati sa vizualizati viata pe care o veti avea acolo in mici detalii. Unde ve-ti dormi, cum arata camera dvs, unde luati micul dejun, cu cine il luati, ce faceti dupa asta, care sunt ocupatiile dvs pe parcursul zilei, cu ce oameni comunicati, despre ce comunicati.
Incercati sa faceti acest exercitii si trageti atentia pe parcursul sau care sunt senzatiile pe care le aveti. Va simtiti confortabil sau nu, ce va deranjeaza, ce va face placere, ce nu va place. Asta va va ajuta sa va decideti in favoarea plecarii sau in favoarea renuntarii.
Intrebarea mea este ce va doriti cel mai mult din toata inima? Ascultati-o cu atentia ca ea nu ne tradeaza niciodata.
Mult succes!
De obicei in timpul sarcinii si in timpul alaptatului femeile au sinii mai mari, uneori chiar mult mai mari decit de obicei, fapt care se schimba dupa finisarea alaptatului. Acest fapt face ca femeile sa piarda putin din autoapreciere, adica scade nitel increderea in frumusetea sinilor sai si increderea in frumusetea propriului corp.
Pot sa va asigur ca sentimentul pe care il traiti acum il traieste aproape fiecare femeie si foarte multe din ele se gindesc sa recurga la o operatie plastica de marire a sinilor.
Ceia ce pot sa va spun eu este faptul ca aceasta solutie are 2 capete. Primul este faptul ca daca o sa mai aveti un copil in viitor nu ve-ti mai putea alapta si al doilea este faptul ca ar putea exista senzatii neplacute sau mici complicatii in timpul sau dupa operatie.
Ceia ce as putea sa va recomand eu este sa va ginditi si sa cintariti foarte bine. Puteti chiar sa luati o foaie sa o impartiti in doua coloane si sa notati pe o parte care sunt avantajele operatiei de marire a sinilor si dezavantajele existente. Acest lucru va va permite sa vizualizati care colonita prevaleaza, unde sunt mai mult argumente, in favoarea avantajelor sau in favoarea dezavantajelor, fapt care va va ajuta sa decideti.
Si in cazul ca va hotariti sa faceti aceasta procedura fiti foarte prudenta in alegerea chirurgului care o face. Nu credeti publicitatii pe care o fac ei, cereti de la acestia citeva nume si numere de telefoane si apelati acesti oameni pentru a va asigura ca la ei a mers bine. Asigurati-va ca sunteti informata bine referitor la acesta operatie. Rugati responsabilii sa va explice care sunt avantajele operatiei si care sunt dezavantajele, daca ar putea exista complicatii care ar fi acestea.
Ginditi-va bine inainte de face acest pas pentru ca el va poate schimba toata viata.
Multa bafta!
lucrurile mele in dragoste ce pot sa spun am gustat din mai multe fructe sau parteneri dar nimeni nu poate da ceea ce imi da partenerul meu acum am inteles cei asta compatibilitate si pot spune dragoste.
eu un lucru mare sa stii cind faci comparatii intelegi unde iesti si cum se spune nu cauta aventuri pe cont propriu de fapt mai astept inca o persoana sa ma intilnesc si asta imi va face punct la decizia mea in viata nu ma amagesc caut ceva cemi convine si ma face sa ma simt bine in relatie deocamdata nu pot sa spun ca sint dezamagita ba din contra am facut sa inteleg daca ceva se intimpla ce pot sa pierd si alte fructe sint bune dar tot este mai buna fructa ta din curtea ta ca tu stii cum o cresti
cu atit mai mult ca te simti bine si implinita cu cel vechi partener,dar eu zic se merita asa schimbari incepi sa pretuiesti persoana de linga tine mai bine si tii mai mult la el,dar trebuie pentru schimbari curaj si incredere in tine.
se merita sa mai schimb mobila din casa.mai astept mai am inca putin timp la dispozitie sa ma fac de cap.
te mai tin la curent pa
Sunt sigura ca ceia ce ai inteles in acest scurt timp nu ai constientizat pe parcursul a celor 8 ani de relatie cu partenerul. De multe ori avem nevoie de schimbari mai radicale pentru a ne putea pune gindurile si sentimenele la locurile sale.
Insa nu uita ca odata ce ai decis ca fostul partener este cel mai potrivit si vreai sa ramii cu el schimbarile care le-ai facut pe parcursul acestei perioade pot avea careva influente pe viitor. Odata ce ai hotarit sa te intorci la fostul partener este nevoie sa recuperezi increderea pe care acesta intr-o masura mai mica sau mai mare a pierdut-o fata de tine.
Daca anterior aveai careva dubii referitor la ce este mai bine pentru tine acum sunt aproape sigura ca ele au disparut si stii cu siguranta ce te va face mai fericita.
Parerea mea despre faptul ca tot ce se face se face spre bine continui sa mi-o intaresc din ce in ce mai mult si cred ca deacum incolo o sa faci mult mai multe pentru partenerul tau pentru ca ai inteles cit de mult inseamna pentru tine.
Mult curaj tie si nu uita sa ma tii la curent cu evenimentele din viata ta, o sa ma bucur nespus.
va-m ma-i scris anterior
insa acum avem o problema mult si mult mai mare
eu tot sunt insarcinata
insa certurile cu sotzu nu au incetat
acum recent citeva zile in urma el a aplicat fortza fizika la mine
sa inceput in felul urmator
el vorbea cu voce ridicata la mine
eu eam spus sa se calmeze, sa vorbeasca nornal cu mine
el facea si mai rau, tipa in gura mare, eu avind in mina un pahar cu apa, lam arunkat la podea, el sa apropiat si a inceput sa ma bata.
Vreau sa divortzez asta nu e viatza
eu sunt dintr-o familie ce nu am vazut in viaza asa exemple, si el tot, insa asta se intimpla intre noi 2. Ajutatimaa-va rog
datimi sfaturi ce sa fac
Fii sigura ca odata ce sotul tau a aplicat violenta fizica in timp ce tu esti insarcinata va continua sa o faca pe viitor. Sunt sigura ca il iubesti insa astfel de lucru sunt de neiertat.
Vreau mult sa treci peste acest conflict si sa ai de suferit minim posibil. Pentru asta vreau sa-ti recomand sa apelezi la specialistii care se ocupa cu sprijinul persoanele ce au suferit de violenta domestica.
Daca nu te hotarasti sa o faci mai intii de toate acceseaza sait-ul www.lastrada.md, unde poti gasi numarul de telefon a unei linii fierbinti si poti discuta cu o persoana de incredere care poate sa-ti ofere mai mult sprijin si ajutor.
Te rog mult sa faci acest lucru pentru ca imi fac griji dublu, atit pentru viata ta cit si pentru a bebelusului tau care urmeaza sa se nasca.
Si as vrea mult sa ma tii la curent, daca ai sa ai posibilitate, cu desfasurarea evenimentelor pe viitor.
Nu ezita, un simplu apel te poate ajuta mult in acesta situatie si cred ca ai nevoie de el.
Mult curaj si astept raspunsul tau!
Cum sa fac sa-mi trezeasca dorinta de a invata????
Sa inveti o limba noua la virsta la care nu mai esti deja copil mic si nu constientizezi de ce o faci realmente este un pic dificil. Auzisem eu odata o vorba buna care zice ca “nu pot nu exista, exista nu vreau” si pe zi ce trece ma conving tot mai mult ca cine a zis vorba a avut perfecta dreptate. Ceia ce spui referitor la vizualizarea telului este ceva bun insa nu intotdeauna functional.
Cred ca ai nevoie de motivatie atit intrinseca cit si extrinseca. Nu stiu care mai mult domina in cazul tau insa evident este faptul ca nu este nici una suficient de puternica ca sa te ajute sa insusesti limba germana.
La drept vorbind am incercat si eu cindva sa o studies, fiind motivate doar de a cunoaste o limba noua, pot sa-ti spun ca am renuntat peste 3 luni fiind la fel putin motivate si neintelegind care sunt avantajele.
As putea sa-ti recomand o metoda pe care au auzit-o de la cineva care a invatat astfel limba engleza. Ca sa nu mearga la cursuri in fiecare zi persoana data a facut cunostinta prin intermediul retelelor de socializare cu o persoana de nationalitate engleza. A rugat-o pe acesta sa o ajute in convorbire si in formarea unor propozitii simple. Pot sa-ti spun ca dupa 2 luni de convorbire acesta cunostea limba engleza mai bine decit cei ce fac jumatate de an de studii. Realizez ca este dificil sa gasesti o persoana care sa te ajute insa cred si sunt convinsa ca nu este imposibil. Acesta persoana ti-ar putea povesti despre tara in care traieste prin prisma experientelor sale si nici nu stii ca odata ce vei merge acolo veti deveni buni amici.
Multa bafta si in cazul in care nu functioneaza scrie-mi si poate gasim impreuna alte solutii!
Si ma ajutat ff mult o fraza, mereu o repet: Любой успех - это результат умственных, физических и временных затрат
Bafta la toti..
Problema cu care va confruntati nu este una atit de complicata pentru a nu-i gasi o solutie potrivita. In ce priveste consultatii directe si contra plata din pacate nu ofer momentan.
Deseori in comunicarea cu semenii intimpinam dificultati fie persoana este de sex masculin sau feminin. Cu atit mai dificil este sa abordezi teme interesante de discutie pe cit persoana cu care comunici este necunoscuta.
Timiditatea este o problema psihologica cu care toti ne intalnim la un moment dat. Este normal sa fii timid cand esti copil sau adolescent pus in fata unor situatii noi. Intrebarea este cand devine timiditatea anomala?
Ei bine, timiditatea nu se mai incadreaza in normal atunci cand persoana respectiva manifesta o frica de a interrelationa cu cei din jur. Timizii au o stima de sine redusa, se gandesc mereu ca daca vor face acel pas s-ar putea sa esueze. Le este teama sa deschida o discutie pentru ca se gandesc la respingere, nu le place sa fie in centrul atentiei sau inconjurati de prea multi oameni, aceasta le creeaza o senzatie de disconfort si de nervozitate. Au o critica de sine acerba si de multe ori tind sa fie perfectionisti. Manifesta teama de a fi judecati de altii.
Daca v-ati regasit in descrierea de mai sus pot sa va spun ca exista solutii si pentru timiditate pe cit de necrezut nu v-ar parea. Timiditatea nu este o boala care nu poate fi tratata, mai degraba este un obicei al personalitatii care poate fi modelat cu putin efort din partea dvs.
As putea sa va propun citeva recomandari de care ati putea tine cont in diferite situatii din viata Dvs in care simtiti ca va copleseste rusinea si nu stiti cum sa procedati.
Propuneti-va cateva lucruri pe care trebuie sa le indepliniti. De exemplu: voi face cunostinta in fiecare zi cu cineva, prezentandu-ma singur; imi voi aminti numele celor pe care i-am cunoscut la intalnirea la care am participat; voi privi in fata fiecare persoana pe care o voi intalni astazi.
Fi-ti cu simtul umorului daca aveti senzatia de anxietate. Daca sunteti la o petrecere, unde nu prea cunoasteti personajele si nu prea stiti ce sa discutati cu ele, faceti o gluma ca sa destindeti atmosfera si radeti, aratati ca va simtiti bine.
Spuneti-le celor din jur ca sunteti timid cu zimbetul pe buze, si ve-ti vedea ca discutia va lua o alta intorsatura. Femeilor le plac barbatii care isi recunosc punctele slabe fara a complexa pe baza acestora..
Cititi carti despre comunicare, tehnici de comunicare. Astazi s-a acordat mult interes acestor subiecte, aveti de unde sa va documentati.
Invatati sa acceptati si respingerea. Este unul din riscurile pe care oricine si le asuma in contactele sociale. Incearcati sa nu o mai luati ca pe ceva strict personal.
Faceti o lista cu cele mai banale teme de discutie care pot fi abordate de oricine si atunci cind simtiti ca se epuizeaza una treceti la alta, de exemplu: un eveniment monden la care ati participat, filmele preferate, muzica preferata, ocupatiile din timpul liber, studiile care le faceti sau le-ati facut, domeniul de activitate in care doriti sau deja activati.
Din practica personala, pot sa va spun ca femeilor le place atentia, adica oferiti-i posibilitatea sa va povesteasca despre ea si va asigur ca de cele mai multe ori discutia o sa fie de durata. Pe parcurs puteti sa-i mai oferiti cite o intrebare ca sa inteleaga ca sunteti atent la discutie ca : unde iti faci studiile? Unde lucrezi? In ce domeniu? Iti place ceia ce faci? Povesteste-mi cu ce te ocupi? Si altele care v-ar permite sa ascundeti timiditatea pe care poate o resimtiti in acele momente.
Mult succes!
Iar eu mereu mult prea buna si miloasa....treceam cu vederea atitudinea acestora.Imi dai un sfat te rog cum sa atrag altfel de barbati care sa ma pretuiasca....
Citind scrisoare dvs mi-au trecut prin minte o mulţime de gînduri cu care aş fi vrut să mă impărtăşesc însă la un moment dat am hotărît să vă propun un mic exerciţiu, dacă pot să-i spun aşa, care după parerea mea vă va permite să înţelegeţi unele lucruri.
Vă propun să luaţi o foaie şi un pix şi să răspundeţi în scris la următoarele întrebări:
1.După părerea dvs, ce calităţi ar trebui să posede partenerul ideal?
2.Există careva caracteristici psihologice pe care nu aţi dori să le posede viitorul partener?
3.V-aţi gîndit vreodată dacă există în realitate aşa tip de bărbat?
4.Aveţi careva vicii, trăsături negative, cu care viitorului partener îi va fi dificil să se obişnuiască?
Poate vi se par banale întrebările însă o să înţelegeţi scopul lor doar dacă o să notaţi toate răspunsurile pe foaie şi o să le recitiţi. Aceste răspunsuri vă vor da posibilitatea să conştientizaţi ce persoană aveţi nevoie să vă fie alături şi ce tip de persoane să ocoliţi pe viitor.
Un lucru este sigur, nu există persoană care să fie compatibilă cu oricare persoană de sex opus. De cele mai multe ori noi suntem cei care îi determină pe cei din jur să aibă o oarecare atitudine faţă de noi.
Poate am să par dură în ceia ce urmează să spun însă atitudinea bărbatului faţă de femeie în mare parte depinde de ea însăşi. Şi dacă un bărbat se poartă urît cu ea există 2 soluţii: să întorci spatele şi să pleci pentru că ştii foarte bine că meriţi mult mai mult sau să stai şi să rabzi această atitudine din anumite considerente. Încrederea în sine în acest caz este unul dintre cele mai importante chei în a avea o relaţie reuşită. Fiecare din noi are limitele sale şi odată ce ne cunoaştem bine pe noi înşişi şi ne cunoaştem limitele nu vom permite ca cineva să le încalce.
Am spus-o nu numai odată şi o mai repet încă o dată: dacă doreşti să se schimbe ceva trebuie să începi de la tine şi atunci lumea va prinde alte culori!
Mult succes!
Am să pornesc răspunsul meu cu o întrebare: problema pe care zice-ţi că nu o puteţi rezolva cum aţi încercat să o rezolvaţi? Dacă puteţi să-mi spuneţi 10 soluţii pe care aţi încercaţi să le puneţi în practică am să vă spun un mare bravo. Dacă însă ezitaţi în a răspunde pot să vă propun să faceţi un mic exerciţiu. Luaţi o foaie şi răspundeţi la întrebarea: ce vreau eu de la viaţă? Scrieţi 20-30 de răspunsuri şi recitiţi-le. Trebuie să înţelegeţi ce doriţi să faceţi ca să nu vă simţiţi aşa şi nu ce trebuie să faceţi. Noi sîntem stăpini pe soarta noastră şi doar de noi înşişi depinde fericirea noastră.
Nu vreau în nici un caz să par dură însă dacă o să continuaţi să plîngeţi nopţile din motive pe care nici dvs nu le cunoaşteţi cu exactitate calitatea vieţii dvs nu se va îmbunătăţi. Eu-ul dvs exterior, cel vesel care zîmbeşte mereu, trebuie să corespundă cu Eu-ul interior. Din păcate Eu-ul dvs interior şi cel exterior nu corespund, deaceia se produce acest conflict care vă face să suferiţi. Dacă doriţi să fiţi mîngîiată şi alintată faceţi aşa ca oamenii dragi care vă înconjoară să cunoască acest lucru, ca să poată să vi-l ofere. Chiar dacă nu aveţi alături părinţii, fraţii nu înseamnă că nu poate să existe alte persoane care să vă ofere suportul emoţional de care aveţi nevoie.
Nu trebuie să vă fie frică de emoţiile pe care le aveţi, nu este o ruşine să vă simţiţi singură, este o stare prin care toţi trecem şi este mult mai uşor cînd împarţi această singuratate cu cineva.
Nu uitaţi că viaţa este mult prea scurtă şi ni se oferă doar o singură oportunitate să o trăim frumos! Luaţi de la viaţă cei mai frumos iar ceia ce vă face să nu vă simţiţi bine ocoliţi-le şi nu le acordaţi importanţă. Optimismul este cel care ne menţine în formă şi ne echilibrează spiritul!
Mult succes!
Ca să corectati trebuie mai intii de toate sa intelegeti de unde porneste acesta timiditate. Nu inteleg de ce credeti ca baiatul cu care sunteţi împreună neapărat o să-şi bată joc de dvs? Si depinde de dvs daca isi va permite s-o faca sau nu. Va explic de ce spun asa. Barbatii iubesc femeile care sunt stapine pe propriile sentimente si apreciaza atunci cind ele recunosc faptul ca au emotii si o spun sincer. Nimeni nu este expert in toate si nu poti sa prezici cum se vor reactiona ceilalti ca sa inveti niste comportamente din timp.
Pot sa va spun un singur lucru, sunteti bravo insa nu stiti sa va apreciati la justa voloare si daca nu o ve-ti face dvs nimeni in locul dvs nu o va face. Nu uitati niciodata ca atitudinea pe care o au cei din jur fata de noi depinde in cea mai mare masura de noi insine si de comportamentul nostru.
Deaceia, daca “isi va bate joc”, dupa cum spuneti dvs, depinde in mare masura doar de dvs. sentimentele de indragostire si de dragoste sunt de fiecare data unice deaceia directionati-va atentia spre placerea si emotiile care puteti sa le primiti de la dragoste si nu spre sentimente de incordare si tensiune.
Multa bafta!
Sa fiu sincera nu inteleg care este problema? Din cite stiu atunci cind 2 persoane se plac reciproc si nici unul din ei nu are obligatii fata de nimeni altcineva nu vad sa existe o problema in formarea unui cuplu. Cum sa treceti peste mindrie?! Spuneti ceia ce simtiti.
Unul dintre cele mai dificile situatii cu care se confrunta fiinta umana este faptul ca trebuie sa spuna ceia ce simte.
Sunt deacord, sa spui cuiva ca il placi mai mult decit pe orice prieten nu este simplu, dar cred ca nici foarte complicat. Lucrurile nu sunt atit de complicate pe cit le complicam noi. Abordaţi-l usor, spuneti-i direct ca il placeti, dati-i indicii ca sa faca primul pas.
Orice problema are o solutie si ea nu este departe!
L-am gasit in odnoklassniki.ru shi am decis macar asa sa-i spun ce simt pentru el . El a ramas shocat shi a spus ca ma intzelege foarte bine , pentru ca tot ii place de o fata shi aia nu-i raspunde cu aceeash moneda.A m-ai adaugat ca o sa-mi gasesc iubirea shi ca fiecare are jumatatea sa. Aceste cuvinte m-au atins pina la inima shi m-au facut sa stau citeva zile fara dispozitzie , prietenii chear shi acum nu ma recunosc. Dar asta nu este totul , la colegiu azi mi-a dat din ochi, si mi-a zimbit , dar eu ca un copil naiv imi fac iluzii , nushtiu ce sa fac shi care este iesirea din situatzie , va rog mult sa-mi raspundetzi la mesaj. :( ma simt foarte rau
Ceia ce simţi la momentul dat este caracteristic vîrstei la care eşti. Fiecare femeie care a trecut de vîrsta adolescenţei poate să povestească de cel puţin o iubire platonică, dacă pot să-i spun aşa, pe care a trăit-o. Acestă vîrstă ne face să trăim cu o intensitate mai mare emoţiile, să fim mai atenţi la ceia ce ne inconjoară şi să vedem persoanele pe care le placem sub forma unor idoli, persoane perfecte şi modele demne de urmat.
Dragoste adevărată se naşte din sentimente şi trăiri reciproce ale celor care formează aşa zisul cuplu de îndrăgostiţi.
Înţeleg bine ceia ce simţiţi însă odată ce această pasiune nu este împărtăşită ea nu se poate dezvolta şi trece la alt stadiu.
Este foarte frumos să fii îndrăgostit, să simţi că lumea are alte culori însă odată ce persoana pe care o placi nu împarte cu tine aceleaşi trăiri înseamnă că nu este compatibilă cu tine.
Ştiu că este dificil să accepţi că acel cineva pe care îl placi te-a respins şi nu îţi răspunde cu aceiaşi monedă însă aceasta este realitatea.
El place pe altcineva, şi faptul că iţi dă din ochi nu înseamnă decît faptul că ştie de ceia ce simţi şi poate să te intimideze şi plus la asta să-şi mulţumească propriul orgoliu cu faptul că este cineva care îl place mult.
Ti-aş recomanda să schimbi strategia, să-i arăţi indiferenţă totală şi atunci va realiza ceia ce a pierdut. Disponibilitatea totală a unei fete nu-i prea interesează pe baieţi.
Nu te opri prea mult asupra unui băiat care nu împarte cu tine aceleaşi sentimente şi nu uita- nu merita să plîngi pentru cineva iar cei care merită nu te vor face să plîngi.
Lumea în care trăim din păcate şi-a schimbat valorile spirituale pe cele materiale. Bărbaţii nu mai deschis uşa doamnelor, copii nu se mai joacă de-a v-aţi ascunselea ci stau în faţa computerului, domnişoarele pun accent mai mare pe aspectul fizic şi nu pe personalitate.
Autoaprecierea se formează din aprecierea pe care o avem noi faţă de propria persoană şi aprecierea celor din jur. Dacă una dintre aceste 2 nu este primită la un nivel înalt se produce un conflict interior şi persoana suferă din cauza acestuia.
Aminteşte-ţi de cîte ori ai văzut pe stadă o domnişoară zburlită, nemachiată şi totuşi ai spus că este frumoasă? Cred că nu de puţine ori ai auzit că frumuseţea vine din interior şi nu din exterior, şi pot să afirm cu certitudine că este adevărat.
Ceia ce propagă mass-media, televiziunea, revistele de modă nu ţine de lumea noastră interioară ci de nişte standarde care ne limitează în nişte parametri comuni pentru toţi.
Trebuie să înţelegi că eşti unică şi irepetabilă şi ai doar o singură viaţă să demonstrezi lumii şi ţie însuţi că este aşa.
Problema pe care o ai este problema pentru că aşa o interpretezi tu. Această problemă va înceta să fie problemă atunci cînd ai să hotărăşti să faci ceva, şi anume să-ţi schimbi, să-ţi direcţionezi părerile şi ideile în altă direcţie şi anume în a te iubi şi preţui pentru ceia ce eşti.
Nu aştepta să-ţi cadă mîndria pentru propria persoană din pod pentru că acest lucru nu se va întîmpla. Pînă nu vei afirma clar şi răspicat tuturor înclusiv ţie însuţi că te mîndreşti cu ceia ce eşti şi ai lucrurile nu se vor schimba.
Gîndurile se materializează şi...nu pot nu există. Cînd îţi vei schimba gîndurile atunci se va schimba şi starea ta pentru că totul este în mîinile noastre şi depinde de modul nostru de a gîndi!
Succes!
Din pacate sau din fericire bărbaţii nu iubesc să discute despre sentimentele lor cu atît mai mult dacă nu sunt implicaţi într-o relaţie stabilă.
Noi, femeile iubim vorbele dulci şi tandre, ei, bărbaţii iubesc şi ei la rîndul lor vorbele dulci şi tandre însă nu iubesc atît de mult să le spună.
Dacă comunicaţi cu el, se interesează de dvs, vorbiţi, vă telefonaţi etc deja este dovada faptului că vă place şi nu este indiferent faţă de dvs.
Femeile nu au răbdare şi întotdeauna vor să anticipeze lucrurile, să ştie vrea să fie cu mine sau nu, şi-ar dori să mă aibă de nevastă sau nu, şi-ar dori să avem copii împreună sau nu, sunt deseori întrebările pe care şi le pun femeile chiar dacă au doar 1-2 luni decînd sunt împreună.
Barbaţii sunt însă mai practici, ei trăiesc clipele prezentului deseori fără a se gîndi la ce va urma să se întîmple cu atît mai mult cît nu are nişte obligaţii, nu este logodit sau doar îi face curte unei femei.
V-aş recomanda sa aveţi răbdare şi să nu grăbiţi evenimentele pentru că l-aţi putea speria. Mă refer la faptul că dacă ar şti poate sentimentele dvs ar considera că cereţi prea mult de la el din start. Lasaţi-l pe el să facă primii paşi ca să vă asiguraţi că nu-l forţaţi, iar dacă amînă prea mult apropierea înseamnă că nu are intenţii serioase sau pur şi simplu este timid.
Cel mai bine ar fi să vă ascultaţi inima, de obicei ea ne este cel mai bun sfătuitor şi nimeni decît ea nu ştie ce este mai bine.
Succes!
Un autor celebru spunea că “repetarea este mama învăţării” şi avea foarte mare dreptate. Tot de ce ai nevoie în acest caz este de cît mai multă practică în limba pe care doreşti să o vorbeşti. În acest caz vorbeşte cu părinţii, cu fratele sau sora, cu prietenii şi cu cei mai apropiaţi. Nu vă jenaţi pentru că ei sunt persoanele care vă vor judeca cel mai puţin şi vă vor ajuta să treceţi peste aceste bariere. Dacă aveţi prieteni vorbitori de limbă rusă rugaţi-i să vă ajute în această sarcină. Rugaţi-i să vă oprească atunci cînd simt că vorbiţi prea repede şi asfel ve-ţi putea să vă coordonaţi dialogul.
Nu uitaţi şi de repetiţiile în faţa oglinzii. Pe cît de banale şi poate stranii nu vă par ele sunt foarte eficiente. Aveţi posibilitatea astfel să vă vedeţi dintr-un alt unghi şi să întelegeţi unde este nevoie să fiţi atentă.
V-aş mai recomanda să faceţi cît mai multe pauze atunci cînd vorbiţi, ele vă vor ajuta să vă adunaţi şi să vă organizaţi gîndurile şi ideile care doriţi să le verbalizaţi.
Mult succes!
Întrebarea dvs sună asfel: “ce sfat ne puteţi da?” şi întrebarea mea este cui anume?
Vreau să vă gîndiţi şi să vă răspundeţi la întrebarea: Doriţi să vă căsătoriţi ca să aveţi un statut sau pentru a forma o familie fericită?
Ţara în care locuim are alte obiceiuri decît Europa. Şi dacă ai trecut de o vîrstă oarecare oamenii încep să pună întrebări de prisos doar ca să intimideze şi să menţină convorbirea. Întrebarea “încă nu te-ai măritat?” este problemă atîta timp cît o consideraţi dvs problema, şi ea va înceta să fie problemă atunci cînd ve-ţi decide ce să faceţi cu ea şi de exemplu să nu reacţionaţi la această întrebare, să o abordaţi ca pe întrebarea „Ce mai faci?”.
Poate o să sune dur şi nu ar trebui să o spun, insă după ce am citit întrebarea dvs din start m-am gîndit: dacă simţiţi că ce e al dvs va fi numaidecît atunci care-i de fapt problema?
Mi se crează impresia că problema nu este în întrebarea propriu-zisă ci în faptul că aşteptaţi acordul şi încurajarea mamei pentru a a face acest lucru. Mama o să vrea întotdeauna ce-i mai bun pentru fiica ei, însă atît ea cît şi dvs trebuie să înţelegeţi că este soarta dvs şi ar fi bine să vă lase să vă deschideţi aripile şi să vă lase să zburaţi.
Gîndurile se materializează şi noi, fiinţele umane avem capacitatea să trimitem mesaje inconştientului referitor la ceia ce dorim să se întîmple. Gîndirea pozitivă generează fapte pozitive.
Gindiţi pozitiv, nu vă opriţi asupra lucrurile care nu merită atenţie şi bucuraţi-vă de vîrsta pe care o aveţi pentru că este una foarte frumoasă!
Succes!
Am o relatie stabila de 10 luni, cu un barbat extraordinar de tandru si atent, doar ca este ceva mai rezervat si inchis in sine, in schimb eu sint cea exploziva :))
In tot acest rastimp, imi poate spune zilnic, ca-s frumoasa..etc...dar nu mi-a spus inca ca ma iubeste.......cu toate ca simt acest lucru prin fapte.
Va dati seama ce inseamna acest lucru pentru o femeie care pina acum a auzit mereu declaratii de dragoste.... :))
El a avut careva relatii ce au influentat rau asupra increderii in sex opus, astfel justific eu inactiunea lui.
V-as ruga mult, sa-mi dati un sfat, ce-as putea face sa-l mai descatusez, poate sa-l provoc la o declaratie si in sfirsit sa stiu ca-s iubita nu doar prin fapte dar prin vorbe!!!
Va multumesc anticipat, o zi buna
De nenumarate ori renumiţi autori, scriitori şi oameni simpli au subliniat trăirile, emoţiile şi comportamentele contradictorii ale femeie. De obicei se întîmplă în felul următor: dacă barbatul nu este atent înseamnă că nu ţine la mine, dacă este prea atent înseamnă că ceva nu este în regulă, dacă îmi spune în fiecare zi că mă iubeşte şi nu-mi demonstrează prin fapte nu este suficient, dacă nu-mi spune că mă iubeşte şi-mi demonstrează prin fapte la fel nu este suficient.
Pot să vă spun că majoritatea bărbaţilor nu iubesc să discute sau să spună ceia ce simt. Ei sunt mai practici şi pun mai mult accentul pe fapte, care demonstrează existenţa sentimentelor, decît pe vorbe goale care nu presupun nici o demontraţie.
Femeilor aproape întotdeauna ceva nu le ajunge şi dacă este bine oricum le pare că ceva lipseşte. Încercaţi să raspundeţi la următoare întrebare: Puteţi să vă imaginaţi o problemă mai mare decît asta? Şi dacă răspunsul este afirmativ gindiţivă la cît de problemă este această problemă cum o numiţi dvs. Problema este problemă, doar atunci cînd este interpretată astfel şi încetează a fi problemă atunci cînd hotărîţi ce să faceţi cu ea.
Personal v-aş recomanda să vă bucuraţi de momentele trăite alături de persoana dragă şi să nu grăbiţi evenimentele. Aveţi toate dovezile că ţine la dvs: este tandru, atent, vă face complimente.
Atunci cînd el va fi gata şi sigur de dvs atunci va spune şi cuvintele magice, însă pîna atunci v-aş recomanda să-i lasaţi puţin spaţiu şi să nu forţaţi nota.
Dvs sunteţi cea care aţi spus ca a avut nişte relaţii anterioare care au influenţat într-o măsură mai mică sau mai mare. Asfel dacă dvs o să decideţi să-l provocaţi la o declaraţie el ar putea să nu fie pregătit încă pentru asta fapt care din contra l-ar depărta de dvs şi nu l-ar apropia. Responsabilităţile mari, faţă de femei, uneori îi sperie şi îi îndepărtează.
Toate se întîmplă la timpul lor şi se aranjează aşa cum este mai bine, şi nu uitaţi că tot ce se face se face spre bine.
Multa bafta!
Gindeste-te bine ce doreste de fapt: vrei sa fie persoana care asteapta sunetul prietenului din cind in cind atunci cind acesta are timp liber si cind nu este impreuna cu alta prietena sau vreai sa fii unica partenera, iubita, respectata, alintata.
Esti la o virsta foarte frumoasa si ti-as recomanda sa nu te avinti atit de repede in bratele oricarui care uneori iti acorda atentie, cred din tot sufletul ca meriti mult mai mult decit atitidunea acestui baiat care, dupa parerea mea, doar profita de faptul ca esti mai mica si cum zic ei “mai naive”. Demonstreaza-i ca esti mult mai mult de atit si nu ai de gind sa astepti o vesnicie ca el sa se hotarasca pe cine vrea el.
Fii sigura ca barbati destoinici de tine sunt, doar ca inca poate nu i-ai cunoscut. Iar ceia ce simi tu acum sunt doar emotii care in curind vor trece si vei reveni asupra lor cu zimbetul pe buze.
Multa bafta!
Insa asa cind ne vedem zi de zi suntem calmi , cu aere prietenesti
Nu inteleg de ce asa se intimpla. Stau la dubii.
cum pot sa procedez in asa caz
p.s in aceasta perioada am mai avut prieteni insa se terminau si din nou asjungea la saruturile cu el(ma mira faptul ca totul era reciproc intre noi)
Ma poti ajuta?
Merci Anticipat
Eu ti-as recomanda sa nu cauti multe explicatii, pentru ca de ce mai multe intrebari ne punem de ce mai putine raspunsuri primim.
Bucura-te de momentele, clipele, emotiile frumoase pe care le ai si nu incerca sa anticipezi ce va urma. Lasa asta in voia sortie, ca oricum pina la urma tot ce se face se face spre bine.
Sucess!
Mai intii de toate vreau sa-ti spun ceva si sper sa nu par prea dura insa, daca il incarcati pe partenerul dvs atit de mult cu m-ati incarcat pe mine cu scrisoare dvs este clar de ce a plecat.
Am sa pornesc prin a va explica unele diferente care exista intre femeie si barbat si pe care daca le cunoasteti este foarte bine.
Referitor la libertate despre care vorbeati, mai intii de toate barbatii iubesc libertatea de doua ori mai mult decit femeile, si nu ma refer la libertatea de a schimba partenerele, de a-si insela prietena ci de libertatea actiunilor si a deciziilor. Cel putin o data pe saptamina barbatul are nevoie sa se intilneasca cu prietenii sai, sa bea o bere, un suc si neaparat sa birfeasca, si credeti-ma pe cuvint ca de multe ori o fac mult mai bine decit femeile.
Ei urasc atunci cind femeile incearca sa-i cotroleze si sa le calculeze timpul lor, simtindu-se astfel sufocati. De ce ai intirziat cu 5 munute? De ce nu mi-ai raspuns din prima la telefon? De ce te-ai retinut la oficiu? etc sunt intrebarile care ii fac de fiecare data cind le aud sa se indeparteze de partenera lui. Astfel ii demonstrati slabiciunea dvs pentru el si dependenta emotionala care va leaga de dinsul. Din ce in ce mai mult incercati sa stiti si sa-l interogati din ce in ce mai mult va evita sa vorbeasca.
Barbatii au o lume aparte de partenerele, sotiile sale, si ea este reprezentata de serviciu, activitati cu prietenii. Ei au nevoie de lumea asta ca un refugiu in care ei se duc ori de cite ori se simt prost.
Faptul ca partenerul dvs v-a spus ca se simtea tensionat si de aceia pleca de acasa sau se retinea este un motiv ca sa va faca sa intelegeti ca el este fiinta umana si are nevoie de libera alegere si actiune.
V-as recomanda sa nu va transformati in una din femeile paranoice, care pe orice femeie o percepe ca amenintare, o femeie isterica care porneste certuri de la orice fleac, o femeie dependenta de cei ofera partenerul sau.
Fiti independenta, nu-l cicaliti ca nu v-a sunat toata ziua, gasiti-va ocupatii placute pentru dvs, inafara casei, plimbari, citit in parc, intilniri cu prietenele dvs. gasiti-va acea lume personala care sa nu-l include pe partenerul dvs si el sa stie ca ea exista.
Unul dintre motivele certurilor frecvente intr-un cuplu, si aparitia rutinei este faptul ca femeia isi pierde din individualitatea ei odata ce incepe sa devina dependenta emotional de partener. Acesta la rindul lui simte acest lucru si interprinde actiuni ca sa-i dea de inteles ca el nu vrea sa fie tot pentru ea, nu vrea sa depinda de el.
Orice nu s-ar intimpla noi avem capacitatea sa trecem peste orice suferinta si sa ne adaptam la noi situatii. Pina partenerul dvs nu va simti ca intr-adevar va pierde el va continua astfel. Nu-l mai cautati atita si nu-i mai spuneti atita ca-i duceti dorul de fiecare data cind aveti posibilitatea, iesiti in oras si distrati-va si aveti grija ca el sa afle astfel va intelege ca nu se invirteste tot in jurul lui si ca va pierde incet incet. Nu va pierdeti feminitatea, zimbiti mai mult, distrati-va, bucurati-va de viata ca probleme oricind exista insa cum trecem peste ele doar de noi depinde. Fiti mai deschisa, mai flexibila, mai usoara. Faceti-l sa se indragosteasca de dvs iarasi.
Multa bafta!
Recomandarea mea este sa incetezi sa vezi in tot negativul si sa te opresti de a imprastia nervii in jurul tau. Gindeste-te la faptul ca nu esti unica pe acesta planeta si poate si tu la rindul tau enervezi pe cineva insa din motive de etica, eticheta si norme sociale de convietuire trebuie sa fim echilibrati.
Astfel de perioade toti le avem. Ele trec insa de la sine si toate se aranjeaza pe la locurile sale intr-un bun sfirsit. Si inca ceva…emotiile fie ele pozitive fie negative este bine sa le exteriorizam doar ca trebuie sa stim in ce directie. Daca sunt pozitive ofera-le celor dragi, daca sunt negative ia perna si bate-o pina ii sar toate penele, picteaza, cinta, scrie versuri orice ti-ar ajuta sa le tii sub control.
Bafta multa!
Problema ta este problema atita timp cit o vezi tu problema. Ea va inceta sa fie problema atunci cind vei decide tu, si anume atunci cind ve-i intelege ca dragostea nu este o jucarie care poti sa oferi oricui si ca pentru ea este nevoie de mult mai mult. Personal ceia ce numesti tu problema eu vad ca un avantaj, un mare plus in favoarea ta. De ce spun acest lucru? Pentru ca nu ai de suferit daca nu ti-a placut cineva sau daca cineva ti-a dat papucii.
Asta inseamna ca ai integritate si verticalitate si stii foarte bine ce doresti de la partenerul tau si crede-ma pentru o femeie este o calitate de apreciat.
Nu te grabi sa te indragostesti de ocine cade, pastreaza emotiile pentru o singura persoana, speciala pentru tine, si sunt sigura ca ea nu va intirzia sa apara!
Sucess!
Incercarea vina nu are- zicea o vorba. Niciodata nu poti fi sigur 100% ca daca vei actiona intr-un fel se vor intimpla lucrurile asa cum le dorim. Viata poate lua o intorsatura pe care nici macar nu ti-ai imaginat-o si sa-ti intoarca viata peste cap.
Ai doua optiuni. Unu, ii mai acorzi o sansa, iar intre timp ii ierti faptele care le-ai catalogat ca tradare, iti asumi toate riscurile si vezi ce se intimpla sau, doi, te desparti de el si iti cauti un alt partener care sa-ti demonstreze prin mai multe fapte ca te iubeste.
Decizia iti apartine in totalitate. Cit de mult nu as vrea sa stiu care este calea pe care trebuie sa o urmezi acest lucru il decizi doar tu. Si cind iai aceasta decizie nu uita sa iai totul in calcul, ai sa poti continua sa fii cu el stiind ca te-a tradat sau de fiecare daca cind vei avea posibilitatea ii vei reprosa acest lucru? Relatia voastra are viitor daca este la distanta si cit de reala este ea daca nu aveti contact fizic pe o durata de timp mai mare?
Pune pe o foaie in stinga de ce da si in dreapta de ce nu. Analizeaza si vezi care balanta cintareste mai mult. Restul depinde doar de ceia ce simti.
Bafta!
Agresivitatea este o trasatura comuna fiecarei fiinte umane. Insa odata ce trece de anumite limite ea poate devein periculoasa pentru cei din jur. De obicei ea este de 2 feluri, verbala si fizica. Ambele sunt periculoase in cantitati mai mare si pot avea consecinte nefate.
Ti-as recomanda sa mergi la o consultatie particulara cu un psiholog, sau sotul sa mearga pentru a putea intelege care sunt cauzele aceste agresivitati si care sunt cele mai adecvate solutii pentru sotul dvs in particular.
Daca simti ca ea trece careva limite nu trebuie sa tolereze, poti incepe de la simple discutii cu el ca sa intelegi mai bine care sunt cauzele de fapt. Daca nu accepta acest lucru si continuie sa fie agresiv ar trebui sa ceri ajutor unor profesionisti.
Agresivitatea se poate transforma foarte rapid in violenta fizica. Si daca simti ca acest lucru se poate intimpla ti-as recomanda sa actionezi, pentru a o putea preveni.
Prima dragoste este pe cit de frumoasa pe atit de complicata. Este adevarat ca ea nu se uita niciodata insa de cele mai multe ori ea este imposibila. Daca ai sa intrebi femeile care te inconjoara marea majoritate a lor iti vor spune ca au renuntat la ea, ca a fost una complicata, cu multe emotii si mai putine fapte pozitive din partea partenerilor. Prima dragoste de obicei se ofera acelor persoane care nu o merita, care nu stiu sa o pretuiasca si de multe ori profita de naivitatea ei.
O relatie si o dragoste adevarata se bazeaza pe incredere, pe respect si pe pasiune. Atunci cind din start incepi cu chestii ce tin de neicredere, de lipsa de respect, daca-mi da voie sa numesc asa faptele persoanei care o placi, si cu vorbe in vint nu stiu spre ce te indrepti de fapt.
Asta si este tot frumosul intr-un incepul de relatie, puritatea si naivitatea cu care crezi in tot ce-ti spune, priviri pasionale, existenta starii de bine, de placut, de relaxare si nu de nestiinta daca mai are sau nu pe cineva inafara de tine.
Totul este in miinile tale insa ti-as recomanda sa-ti pastrezi inima pentru o persoana care merita cu adevarat si care in loc sa-ti provoace suferinte, cum o face aceasta, iti va aduce zimbetul pe buze si te va face fericita.
Multa bafta!
Daca ai sa te ascunzi si nu ai sa iesi la lumina o sa-ti petreci toata tineretea in umbra numai din motiv ca-ti pare ca nu esti indragita de cei din jur. De un lucru poti sa fii sigura, cit de nu stiu cum nu ai arata niciodata nu ai sa fii indragita de toti care te inconjoara.
Si inca ceva, cu cit mai mult ai sa iei in consideratie ceia ce gindesc cei din jur cu atit mai mult ai sa-ti pierzi din propria identitate, ai sa traiesti cu viata alcuiva si nu ai sa mai fii unica ci ai sa te transormi intr-o personalitate comuna care copie modelele din societate.
Nu uita ca esti unica si ca traiesti pentru tine si pentru a te afla intr-o armonie interioara proprie si nu intr-un conflict permanent cu ceia ce crede societatea ca fiind bine si frumos.
Ai o singura viata si o singura oportunitate sa profiti de ea, nu o lasa sa treaca pe linga tine fara ca sa-I acorzi atentia. Fii amabila cu cei din jur si vei primi in schimb acelasi lucru.
Mult succes!
De multeori dragostea cunoscuta pe internet este putin amagitoare, ea nu este atit de reala cum este cea pe care o cunosti personal. Esti la o virsta destul de fragila, si ma refer aici la sentimente de dragoste, si poti usor sa te indragostesti insa la fel de usor poti sa suferi din cauza acestei dragoste.
Pastreaza-ti inima pentru acele persoana care esti cit de cit sigur ca nu te vor face sa suferi, cu toate ca nu poti fi sigur niciodata.
Multa bafta!
P-S. nu mai puteam răbda această făţărnicie şi minciună
Dupa parerea mea puteati din start sa cereti o marire de salariu fara a recurge la santaj, pentru ca ati spus ca doar o asteptati. Daca acest lucru nu urma sa se intimple urma sa va ginditi la altceva care ar putea face ca acest lucru sa se intimple.
In orice institutie sunt dedesubturi, se favorizeaza unele persoane si se pedepsesc altele poate fara motive intemeiate. Traim intr-o tara mult prea birocrata si aceste lucruri se intimpla zilnic. Daca participam la aceste dedesubturi este doar alegerea fiecaruia din angajati, si nu putem invinui doar sefii, colegii sau alte persoane de intrigile care se petrec si sa ne spalam pe miine.
Ati facut un pas inainte si acum nu mai puteti da inapoi, pina la urma tot ce se face se face spre bine. Dupa parerea mea aveti mai multe variante, sa asteptati sis a vedeti ce se va intimpla, sau…sa incercati sa dregeti treaba, daca pot sa zic asa. Sa mergeti la sefa dvs si sa fiti cinstita, sa-i spuneti ca ati vazut acea lista si v-ati simtit subapreciata si discriminata. De multe ori sinceritatea este cea mai buna solutie, pentru ca farte putini mai recurg la ea.
Mult succes!
De obicei problemele cu care ne confruntam vin doar din capul nostru. Cei care ne inconjoara in mare parte nu dau 2 bani pe trairile noastre zilnice si pe suferintele noastre.
Un lucru este sigur, fiecare din noi se evidentiaza prin ceia cel face unic. De cite ori ai vazut sa roseasca fetele atunci cind discuta cu o persoana de sex opus? In prezent eu as spune una din o suta. Roseata de pe fata ne vorbeste despre faptul ca acea persoana este educata, are bunul simt si se poate rusina!!
Nu stiu daca esti cazul, insa am auzit ca exista asa fenomen ca rosirea permanenta. Este o disfunctie in organism care te face sa rosesti foarte des mai ales in prezenta sexului opus.
Ti-as propune sa te adresezi unui medic, poate intr-adevar ai aceasta disfunctie daca spui ca te afecteaza atit de mult.
Daca nu, ti-as propune contrariul la ceia ce faci acum, adica in loc sa te autoizolezi in casa din motiv sa nu te confrunti cu situatiile care te fac sa rosesti ai putea sa le provoci intentionat. Sa vorbesti cu persoane necunoscute, in transport, pe strada, in magazine, la universitate, oriunde. Acest fapt iti va permite sa treci peste bariera discutiilor, peste bariera situatiilor imprevizibile. Chiar daca simti ca obrajii iti iau foc nu da inapoi si persevereaza. Nu putem sa obtinem succes fara nu trecem prin mai multe esecuri, si ma refer aici in tot ceia ce facem noi.
Este cel mai usor sa dai miinile jos si sa spui ca nu poti, mai greu e sa lupti cu toate provocarile care apar in fata insa, asta-i si tot frumosul vietii. Sa lupti din rasputeri pentru ceia ce vrei, pentru tine, pentru cei pe care ii iubesti.
Si inca ceva, din cite stiu eu exista mii de fete care viseaza sa aiba inaltimea 1.75 si 60 de kg. Pretuieste ceia ce ai, viata, si gaseste calea cea care te va face fericita, ea este, doar ca inca nu ai constientizat ca mergi pe ea.
Bafta si mult curaj!
Ca sa trec direct la subiect ti-as recomanda sa nu fortezi nota, din simplu motiv ca il cunosti de putin timp si din cite am inteles nu aveti un statut de cuplu ca sa poti sa-i pui ultimatum. Esti o domnisoara pe care o place insa gindeste-te si tu… nu incepe o relatia cu curtarea barbatului, cu dorinta de a petrece timpul impreuna, de a va vedea, plimba si alte momente din faza de inceput a unei relatii?
Daca exista o persoana din trecut, si plus la asta inca se mai vad uneori nu este exclus ca nu s-a pus punct acolo si la moment nu esti persoana spre care se directioneaza toata atentia.
Eu ti-as propune sa o lasi mai moale, chiar daca il placi mult si ti-ai facut sperante in privinta lui. Fii mai simpla cu abordarea, nu-l cauta insistent, lasa-l sa inteleaga ca daca te vrea alaturi de el trebuie sa actioneze in caz contrar tu nu esti disponibila sa astepti luni intregi pina el o sa se hotarasca ce vrea.
Cind barbatii inteleg ca exista probabilitatea sa piarda ceia ce ai se trezesc din hibernare sau fac cea mai mare prostie a vietii lor si pierd ce au mai bun alaturi sub nasul lor.
Succes!
Daca un barbat nu vrea sa se casatoreasca sau inca nu este pregatit pentru asta el va inventa foarte multe motive.
Am doar o singura intrebare, daca el asteapta o dragoste mare, adevarata…ce asteptati dvs de la el? Daca stiti ca el nu se va schimba, si in acelasi timp nu puteti sa-l acceptati asa cum este, de ce mai sunteti impreuna?
Eu as avea o presupunere, in adincul sufletului tot mai sperati ca intr-o buna zi el va incepe sa se schimbe si va deveni barbatul visurilor dvs. Este putin probabil ca acest lucru se va intimpla, mai ales ca partenerul dvs are deja 30 ani.
Unica persoana care poate sa va ajute sunteti dvs insasi. Personal, dupa ce mi-ati scris am inteles ca stiti foarte bine ce doriti, sa fiti alaturi de acesta persoana si sa formati o familie. Ceia ce nu stiti de fapt este daca aceasta dorinta poate fi indeplinita cu partenerul pe care il aveti.
Hotariti ce vreti sa faceti impreuna si nu separate, si atunci va fi mai clar pentru ambii.
Multa bafta!
Nu intotdeauna emotiile care le avem in prezent de la relatie vor persista mereu. Dupa o perioada oricum intervine rutina de zi cu zi, obisnuinta si acea pasiune care exista din start nitel isi pierde din intensitate.
Relatiile au crize, au etape mai dificile, insa asta si le face frumoase. Cum facem fata lor poate spune cit de mult tinem la partenerul nostrum. Cel mai usor este sa cedezi ispitelor, fostilor parteneri sis a apuci o alta cale. E mult mai dificil sa nu deviezi de la calea initiala, ceia ce face relatia mai puternica, mai trainica, mai sigura.
Daca Marcel si-a gasit asa de repede o alta partenera fara mare efort, nu crezi ca este un partener nu atit de sigur pe cit ar trebui? De multe ori noi nu vedem ce avem linga noi si incepem sa pretuim doar dup ace pierdem.
Daca Radu, un barbat isi face planuri de viitor cu tine sit e vrea alaturi ce altceva vreai de la o relatie? Acele citeva emotii de la primele intilniri care dureaza cit ai clipi din ochi?
Personal, cred ca nici nu ai la ce te hotari. Fostul are pe altcineva iar actualul te vrea alaturi.
Bucurate de viata, Nusea, si nu provoca viata caci ea poate sa se intoarca cu spatele daca o superi.
Mult succes!
M-am saturat de viatza , m-am saturat sa ashtept ceva mai bun , deja nu m-ai am cu ce sa ma ocup , , ma simt ingrozitor , ma doare sufletul . NIMIC ABSOLUT NU MA AJUTA .Stau zile intregi fara dispozitzie iar cind sunt cu cineva sunt vesela .Nici nushtiu daca o sa ma putetzi ajuta :(
Fa-ti prieteni noi cu care sa comunici, comunica si cu cei necunoscuti care te inconjoara, in transport, in magazine, oriunde.
Daca asta este ceia ce te ajuta este atit de usor sa o pui in practica. Dispozitia depinde de noi in mare parte si suntem cei care o putem schimba daca ea nu ne face sa ne simtim bine.
Nu sta zilele intregi fara dispozitie, fa ceva!!! Iesi afara, vorbeste cu cineva, mergi la biblioteca si citeste o revista, mergi la un concert, daca nu ai suficienti bani sunt multe gratis, mergi la o expozitie, la un spectacol la teatru. Sunt atitea lucruri care pot fi facute ca sa nu te plictisesti. Din pot nu o sa cada nimic, credema, nici dispozitia nici ceia c ear face-o sa se schimbe.
Totul este in miinile noastre Anna!
ma simt foarte rau:( ma doare sufletul,sunt mereu trista ,am neplaceri in orice domeniu .nu am noroc ,nu gasesc nici o ieshire din situatzie :( ajutati-ma va rog
Trebuie sa perseverezi ca sa poti obtine ceva, neplacerile ne fac mai puternici, ne ajuta sa devenim personalitati integre.
Daca spui de 2 ori pe zi “nu am noroc, nu gasesc nici o iesire din situatie” peste o saptamina chiar ai sa crezi in aceasta fraza. Gindurile se materializeaza si nu exista situatie sa nu aiba solutie.
Atunci cind ai sa incepi sa spui “sunt cea mai norocoasa , si am sa ies din toate situatiile problema care vor exista” lucrurile se vor schimba.
Totul incepe de la ginduri, de la atidunea noastra fata de ceia ce ne inconjoara.
Incepe sa gindesti altfel si lucrurile vor incepe sa se schimbe!
Bafta!
Faptul ca depinzi de el financiar il face sa te manipuleze cum poate el si cum vrea. Dar cred ca tu constientizezi ca relatia pe care o ai este una bolnava care poate avea consecinte nu prea frumoase.
Deja ai renuntat la viata care ai avut-o pina la el, familie, prieteni, ce urmeaza?
Ai doua optiuni: unul sa pleci, doi sa ramii si sa suporti. Tu zici ca nu poti sa pleci, motivele le stii doar tu. Iti ramine sa ramii si sa suporti.
Tot ce te rog eu este sa te gindesti foarte bine, sacrificiile pe care le faci merita? Te vezi alaturi de aceasta persoana pe viitor? Sincer, nu stiu ce sa-ti spun dar personal as fugi cit mai departe, ca nu ai unde e un motiv inventat, ai prieteni, ai parinti.
E una sa fii alaturi de cineva care e bolnav la moment dar cu care ai o relatie normala, sanatoasa si e cu totul altceva cind esti alaturi de cineva care te face sa te izolezi de toti, sa-ti sacrifici viata sociala pentru el.
Cintareste spre rau sau spre bine merge relatia ta si hotaraste foarte bine ce este de facut.
Bafta!
am 23 de ani si 71 de zile in urma, intr-un grav accident, mi-am pierdut prietenul, cu care aveam o relatie frumoasa, de viitor... (((((
Aveam planuri marete pentru o viata fericita si ne doream sa imbatrinim impreuna, stiam si citi copii vom avea, cum ii vom creste si unde ne vom petrece vacantele... toate le faceam impreuna si ne simteam unul pe altul si la succese, si la necazuri. Impreuna am infruntat un milion de probleme care au aparut in calea noastra spre fericire, inclusiv faptul ca parintii mei categoric nu-l acceptau.
EL era viata mea!!!
Si acum nu mai e...
Am devenit absolut confuza, dezorientata si fara niciun scop in viata... Merg la serviciu, acasa, achit facturile din simplu reflex.
Rational inteleg ca nu mai e, ca trebuie sa merg inainte (cit de mult urasc cind mi se spune asta!!!), dar eu inca il mai astept si sufletul meu, pur si simplu nu poate sa-i spuna ADIO.
El mereu imi spunea ca eu sunt puternica, dar acum numai are cine sa ma imbarbateze si sunt ca o leguma.
Ma simt atit de singura...
Mai intii de toate as vrea sa-ti spun ca-mi pare nespus de rau pentru ceia ce s-a inttimplat. Inteleg foarte bine ca orice nu ti-ar spune cei din jur nimeni nu-ti poate alina durerea prin care treci si nimeni nu te poate face sa treci peste asta mai usor.
Ceia ce ti s-a intimplat tie este o tragedie imensa pe care doar tu o poti simti cu toate fiinta ta. Pe cit de mult nu as vrea sa pot sa-ti spun careva cuvinte care ar putea macar putin sa scada din intensitatea sentimentelor.
Sunt aproape sigura ca mai esti inca in faza de negare, in care nu poti accepti nicidecum ca prietenul tau nu mai este. Acest lucru o sa mai dureze, si poate dura foarte mult.
Orice nu ai face acum nu are nici o valoare pentru tine, nici serviciu, nici prietenii, nimic din ce te inconjoara nu poate da sens vietii tale.
Poate astepti de la mine cuvinte de incurajare, ca sa fii tare si altele…insa la moment am sa-ti recomand sa plingi. Sa plingi de atitea ori de cite ai nevoie, insa nu incontinuu fara incetare.
Unicul lucru care te poate ajuta la moment este sa descarci emotii, durerea pe care o porti in suflet. Si pe cit de banal nu suna timpul este unicul remediu care le lecuieste.
Este suficient sa-i porti in memorie amintirea si sa-ti aduci aminte momentele cind el te incuraja ca sa poti sa-ti aduni fortele ca sa mergi mai departe.
Incearca sa gasesti ceva care te ajuta sa-ti mai aline putin durerea, un cintec, un loc preferat, un film, o emisiune, o fotografie, orice lucru care te face macar 5 minute in zi sa te simti putin mai linistita.
Pe cit de mult nu vrei acum sa comunici cu nimeni si sa stai in pat toata ziua fara ca sa faci nimic, te rog mult sa nu te autoizolezi. Cit de putin dar comunica cu prietenii, familia pentru ca acum ei sunt persoanele care iti pot oferi suportul emotional pe cit de imposibil iti pare.
Nu pune punct pe viata ta, ai rabdare, ai putere, ai speranta, ai curaj sa continui…
Sunt in asa situatie prima data. akum un an si jumate ma intilnesk ku un baiat, sincer vb singura nu stiu kum... sa spun ka el este prima mea iubire, ku el eu mam skimbat f mult, am devenit intrun fel mai matura, am incercat multe lukruri pe kare inainte nu le faceam.. dar noi foarte des ne certam si mai ales ka de la maruntisuri... orikum ne planifikam ambii o viata in viitor impreuna si totul era kit de kit frumos... el este f nervos, mindru si se tine de principii si eu nu ma las deoparte..- eu sunt rac ka zodie , iar el taur.... (el este de la sat eu de la oras)
Tinind kont de kiteva diskutii privind viata noastra in viitor am observat ka el nu isi doreste ceea la ce ma astept eu. el sa gindit ka totul va fi asa kum sa planifikat el in viitor, stilul de viata mai simplu insa eu doresk cv mai aristokratic sau nici nu stiu kum.... am o frika ka nu ma voi simti eu insumi si nu mi se vor implini dorintele linga el, voi fi nefericita si el la fel.
Problema e ka il iubesk nespus de mult, e prima mea iubirea, primul pas in lumea adulta, insa ma tem f mult de viitor ka nu vom putea fi impreunasau daka vom fi si va ajunge la mariaj nu kred ka va dura mult....
Ma gindesk kumva sa ne despartim ka suntem diferiti si avem diferite viziuni, dorinte, asteptari, dar il iubesk si ma tem sa fak acest pas si sa fiu de acord ku despartirea. ma gindesk ka nu voi putea suporta distanta, despartirea si orikum ma va trage inapoi spre elsi voi incerca sa inkid okii si sa tc peste tot dar sa fim impreuna makar pt putin timp., ma tem ka nu voi intilni pe cineva mai bun, ma tem de alte skimbari.... singura nu stiu, dar si ma tem sa fiu nefericita linga el...
Adica kiar nu stiu kum sa procedez si ce sa fak.... ;(
Te rog mult ajuta-ma.... ms mult anticipat
Problemele sunt probleme atita timp cit le consideram noi asa. Pot sa-ti spun un lucru, de cele mai multe ori barbatii nu-si schimba ideile si viziunile generale despre cum vor sa-ti creeze viitorul.
Este firesc sa ai careva rezerve, emotii referitor la ce va fi in viitor, insa daca nu te vezi alaturi de aceasta persoana deja nu este atit de simplu.
Stiu ca este greu atunci cind te gindesti ca ai investit in aceasta relatie, ca tii la acesta persoana insa…nu stiu ce este mai rau, sa te desparti de ea acum cind nu te obliga nimic sau sa fii alaturi de o persoana pe care o iubesti insa te face nefericita!
Personal, nu-ti recomand sa inchei relatia sau sa mergi mai departe. Iti recomand sa privesti pe cit de realist posibil relatia pe care o ai. Pune pe foaie daca nu vrei sa recunosti unele fapte. Scrie argumentele pro relatiei si contra relatie. Care parte a cintarului este mai mare si care mai mica?
Doar inima ta poate sa-ti spuna care este cea mai buna solutie, dar…uneori este bine sa asculti si ratiunea.
Daca ar exista o programare standarda pe care ar putea-o folosi femeile atunci cind isi pun ca scop sa slabeasca cred ca toate femeile ar sti despre ea deja. Insa din pacate, sau din fericire in dependenta din ce unghi privesti, fiecare isi are programarea sa.
De multe ori femeile isi complica singure viata. Nu stiu daca exista vreo femeie care macar o data in viata nu a considerat ca are citeva kilograme in plus. Un lucru este cert insa, pe cei care trec pe alaturi putin ii intereseaza daca ai kilograme in plus sau in minus.
Ceia ce este in exterior vine din interior. Starea de bine se vede pe fata, in zimbet si in licarirea ochilor. Iar daca acest lucru nu te multumeste fa-ti un program personalizat. Cel mai important este sa crezi in ceia ce faci si in rezultatul final si atunci imposibilul devine posibil. Tu iti cunosti cel mai bine organismul, metabolismul si poti singura, prin incercare, sa afli care este cel mai bun regim pentru tine.
Nu uita insa, diete de cele mai multe ori au efect contrar. Maninca tot ce vrei insa totul trebuie sa fie cu masura si daca observe ca un oarecare produs iti aduc un surplus de kilograme, consuma-l mai rar si preferabil in orele devreme ale zilei.
Multa bafta, si…nu-ti incarca capul cu igrijorari fara folos pentru starea ta de bine!
Dupa parerea mea faptul ca a fost sincer cu tine si ti-a spus ca mai are nevoie de timp este mult pentru un barbat. Cred ca daca i-ai fi fost indiferenta rupea mica sau marea voastra legatura insa faptul ca a continuat fara a-ti cere ceva in schimb, inafara de un careva suport emotional, mie imi creaza impresia ca este sincer.
Noi, femeile suntem mai grabite de felul nostru si vrem sa anticipam careva evenimente. Nu ne petrecem in zadar timpul cu un barbat care nu pare a fi disponibil pentru o relatie emotional.
Ti-as recomanda sa incerci sa nu te atasezi foarte mult de el, pentru ca nu poti fi sigura de ce va urma. Si plus la alta este greu sa faci fata situatiei cind partenerul tau se gindeste la alta femeie.
Tu esti cea care stie si simte ce vrea. Vreai sa fii alaturi de aceasta persoana si esti disponibila sa mai astepti, sau vreai o persoana alaturi de tine care este libera de orice obligatie si disponibila emotional in prezent.
Mult succes!
Exista un moment in viata femeiei casatorite cind tot ce o inconjoara ii pare fara rost, neimportante si plictisitoare. Este o mica depresie, daca pot sa-i spun asa, care o face pe femeie sa se simta in plus si neobservabila.
De cele mai multe ori acest lucru se intimpla atunci cind femeia sta acasa si are grija de copii. In aceasta perioada ea pierde mult din viata sa sociala pe care o avea pina acum. Acest fapt o face mai putin interesanta pentru sot fapt ce o face pe sotie sa se simta in plus.
In literatura de specialitate ce studiaza psihologia familiei exista termenul de “criza de 3 ani in casatorie”, care spune faptul ca in orice familie, aproximativ la 3 ani dupa casatorie, intervine o perioada in care intre soti intervine rutina zilnica.
Dupa casatorie ambii soti se “relaxeaza”, daca pot spune asa, in planul faptelor romantice si a mentinerii focului pasiunii. Din acest motiv dupa o perioada mai mare de “relaxare”, unul din soti incepe sa simta ca ii lipseste ceva, atentiile de care avea parte mai inainte si de momentele romantice. De ce de obicei aceasta este femeia? Pentru ca ia incepe viata de familie, mai multe responsabilitati pe capul ei si plus la asta copii care necesita atentie 24 din 24 mai ales in primii ani de viata. Stind acasa iti petreci mai mult timp gindindu-te la cum era relatia ta de inainte de casatorie si cum e ea acum. Realizezi ca a fost mai plina de emotii si incepi sa cauti vinovatul, azi esti tu, miine e sotul. Si pina la urma toate gindurile si preocuparile tale se invirtesc in jurul acestor ginduri.
Cea mai buna recomandare pe care pot sa ti-o dau acum este sa-ti gasesti neaparat o ocupatie inafara familiei tale pe care sa o faci pentru propria placer. Poate fi orice: sa inveti o limba noua, sa mergi la cursuri de dansuri, de pictura, sa inveti sa faci fotografii profesioniste. Alege orice domeniu ti-ar placea. Acest fapt te va face sa schimbi anturajul, sa-ti directionezi atentia in alta parte, sa devii mai interesanta pentru sot si pentru cei din jur.
Cit de mult nu ne-ar placea sa fie viceversa femeile sunt cele care mentin focul pasiunii arzind in interiorul familiei, sunt cele care il fac pe barbat sa nu-si piarda din interesul pentru ea ca femeie. Chiar daca esti sotie si mama a 2 copii nu uita sa fii in primul rind femeie. Ai grija de tine, machiaza-te fara motiv, coafeaza-te si fii frumoasa pentru tine si pentru el si vei vedea ca ai sa te simti altfel.
Fii pozitiva, zimbeste si bucura-te de viata pentru ca ea e prea scurta ca sa ne oprim asupra fleacurilor care ne creaza discomfort si o stare de neplacere.
Zimbeste! Mult succes!
Felicitari cu venirea primaverii!
V-as recomanda chiar sa apelati la organele care au posibilitatea sa va ajute in orice moment, politia sau organizatiile ce acorda suport in caz de abuz si violenta in familie. Aceasta din urma poate sa va acorde sprijin pe tot parcursul in caz ca decideti sa divortati, uneori acestia acorda chiar si adapost in cazul in care persoana nu are rude sau prieteni la care sa apeleze.
Nu-l lasati sa va manipuleze inducindu-va frica prin amenintari si nu uitati ca nu sunteti singura. Cere-ti ajutor de la cei dragi si sunt sigura ca acestia nu va vor refuza!
Trebuie sa intelegeti ca este un barbat in toata firea care are deja o experienta de viata si plus la asta nimanui nu-i place ca altcineva sa incerce sa-l schimbe dupa placul lui. Este foarte greu sa o faci si citeodata imposibil.
Barbatii sunt asa cum sunt si de cele mai multe ori nu iubesc cind partenera incearca sa le schimbe parerile sau modul de a se comporta. Acest lucru deseori duce la conflict si pina la urma la nici un rezultat pozitiv.
Suntem femei si dorim sa fim rasfatate si alintate tot timpul insa acest lucru nu se intimpla dupa dorinta noastra, mai ales daca suntem impreuna cu partenerul nostru de mai mult timp. Mentinerea relatiei este doar in miinile femeii deoarece in momentul cind barbatii inteleg ca aceasta femeie va fi linga ei orice nu s-ar intimpla se relaxeaza si alintarile scad. Doar femeia este capabila sa-l directioneze astfel incit acesta sa faca asa cum vrea ea.
Sincer, nu aveti prea multe optiuni, sau il acceptati asa cum este sau continuati lupta continua cu el de a-l schimba sperind ca ve-ti reusi. Incercati doar sa va inchipuiti cum ar fi daca partenerul dvs ar incerca sa va schimbe si ar face continuu, doar incercati sa fiti in locul lui si veti intelege lucrurile altfel.
Mult succes!
am o problema mai speciala... toata lumea care ma cunoste ma admira, imi face complimente ca arat super bine, in orice anturaj barbatii imi atrag atentia, iar femeile incearca sa ma imite! cind ma uit in oglinda imi place ceea ce vad, dar nu ma consider perfecta si sint foarte critica cu mine insumi!!! cind merg pe strada ma intreb: de ce toti se intorc si ma urmaresc cu privirea.....? doar cind ma imbrac sau machiez - petrec ore in sir alegind cu grija fiecare detaliu milimetric.... si nu sint adepta extravagantei sau exhibitionismului... vreau sa inteleg daca fac eu ceva gresit... poate ma subapreciez... in timp ce alte fete viseaza la asta.... ce am atit de special si cum pot sa scap de toata atentia asta excesiva???