QS World University Rankings a publicat clasamentul anual al celor mai bune universități din lume pentru 2024. Jumătate din primele zece locuri au fost luate de instituții din Europa.
Evaluarea anuală, aflată la cea de-a 20-a ediție, se bazează pe o analiză a 17,5 milioane de cercetări științifice și pe opiniile experților din partea a peste 240 000 de educatori și angajatori din întreaga lume.
Europa a ocupat cinci dintre prrimele zece locuri, iar universitățile cu predare în limba engleză au dominat primele poziții ale clasamentului, primind scoruri excelente în categorii precum reputația academică, reputația angajatorilor și raportul dintre facultate și studenți.
Primul loc în clasament, pentru al 12-lea an consecutiv, este ocupat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) din orașul american Cambridge, care a primit cel mai mare punctaj general – 100.
Universitatea din Cambridge (Marea Britanie) s-a clasat pe locul al doilea, cu 99,2 puncte, în timp ce rivala sa locală, Universitatea Oxford, s-a clasat pe locul al treilea, cu 98,9 puncte.
Pe locul patru în clasament se află Universitatea Harvard, cu un scor de 98,3, iar pe cinci Universitatea Stanford, cu 98,1.
În clasamentul universităților europene, printre cele care au intrat în top 10 în 2024 se numără: Universitatea din Cambridge (99,2 puncte), pe locul al doilea; Universitatea din Oxford (98,9 puncte), s-a clasat pe poziția a treia; Imperial College London (97,8 puncte), pe locul al șaselea; Școala Tehnică Superioară Elvețiană din Zurich (93,9 puncte), pe locul al șaptelea; și University College London (92,4 puncte), pe locul al nouălea.
Învățământul superior a suferit schimbări semnificative în ultimele două decenii.
„Una dintre primele schimbări pe care le-am observat în ultimele decenii a fost concentrarea sporită a studenților asupra oportunităților de angajare. Studenții părăsesc universitatea cu mai multe datorii decât oricând, pe o piață globală a muncii extrem de competitivă”, a declarat profesorul Andrew Macfarlane, conducătorul clasamentelor QS, adăugând că acest lucru i-a determinat să pună mai mult accent pe capacitatea oportunităților de angajare.
În timp ce clasamentul își sărbătorește cea de-a 20-a aniversare, o tendință de care autorii săi sunt „extrem de mândri este creșterea gradului de incluziune a clasificării, care evidențiază distribuția globală a excelenței academice”.
Între 2018 și 2024, reprezentarea universităților din Asia, America Latină, Orientul Mijlociu și Africa a crescut semnificativ în clasamentul mondial al universităților. În 2018, universitățile din teritoriile respective reprezentau 37% din clasament, urmând să ajungă la 46% în 2024.
Macfarlane a remarcat faptul că China, în special, a crescut semnificativ în clasament datorită activităților de cercetare.
„Ei sunt cei mai mari organizatori de cercetare științifică din lume, dar și, din ce în ce mai mult, și de studii foarte citate, am spus acesta adăugând că, într-adevăr, calitatea cercetării din China a „urcat” în clasament.
În același timp, Statele Unite și Regatul Unit, care în mod tradițional au performanțe bune, au scăzut ușor în clasament, dar această scădere nu înseamnă neapărat că poziția lor se înrăutățește. Potrivit lui McFarlane, acesta este, de asemenea, un indicator al faptului că alte instituții din întreaga lume se îmbunătățesc și reduc decalajul.
„Deci, cel mai rapid alergător este în continuare cel mai rapid alergător, dar altcineva se apropie de el”, a spus el într-un interviu pentru Euronews.
Potrivit lui Macfarlane, „pentru a rezolva problemele lumii, va trebui să lucrăm dincolo de granițe, să rezolvăm problemele împreună și să fim mai transparenți”. „Universitățile europene continuă să dea dovadă de excelență în ceea ce privește interacțiunea globală. Iar Europa este cea care deschide calea”, a precizat el.
Printre cele mai importante universități ale UE care și-au demonstrat punctele forte în cooperarea științifică internațională se numără Universitatea de Științe și Litere din Paris, clasată pe locul al treilea în categoria „Rețea internațională de cercetare”, Universitatea Sorbona (locul 4), universitățile belgiene Leuven Catholic și Ghent (locurile 6 și, respectiv, 8) și Universitatea Montpellier din Franța (locul 9).
„Așadar, puteți vedea cum Asia de Est devine din ce în ce mai dominantă în ceea ce privește volumul de cercetare, cercetarea colaborativă și angajamentul internațional. Dar Europa strălucește mult mai mult în acest sens”, a remarcat McFarlane.