Psihologii confirmă: cititul e terapia accesibilă, reduce anxietatea și îmbunătățește starea de bine Atunci când grijile și stresul acaparează gândurile, specialiștii recomandă găsirea unor metode sănătoase de eliberare emoțională, precum sportul sau meditația. În acest context, lectura rămâne o alternativă valoroasă, adesea subestimată, care oferă nu doar evadare, ci și beneficii terapeutice reale.
Potrivit datelor științifice citate de EFE, cititul contribuie la diminuarea simptomelor de anxietate și depresie și crește nivelul general de bunăstare. Psihologul Diana Sánchez explică mecanismul acestui proces: „A citi este ca și cum ai intra într-un refugiu mental care îți permite să te odihnești și să înveți să te întărești și să ai resurse interne pentru a gestiona problemele”.
Ea subliniază că lectura zilnică, practicată din plăcere, nu doar îmbunătățește starea de spirit și consolidează cunoștințele, ci funcționează ca un instrument eficient împotriva stresului. „Multe studii arată că cititul zilnic de plăcere, pe lângă faptul că te face să te simți bine și îți consolidează cunoștințele, este un instrument foarte simplu pentru a ameliora stresul, a-ți schimba starea de spirit și a te distanța de griji”, explică ea.
La rândul său, psihologul Tomás Santa Cecilia atrage atenția asupra impactului neurologic al lecturii. Activitatea stimulează creierul, contribuie la relaxare și reduce anxietatea, dar în același timp creează noi conexiuni neuronale. Specialistul avertizează asupra consumului excesiv de conținut pe rețelele sociale, care, spune el, „ne distrage atenția și nu aduce niciun beneficiu, ne lasă doar în suspans”.
Comparativ cu acest tip de consum rapid, lectura atent aleasă dezvoltă memoria pe termen lung, stimulează imaginația și îmbunătățește capacitatea de concentrare. În plus, este o activitate plăcută care activează hormonii stării de bine.
Totuși, în perioadele de suprasolicitare mentală sau depresie, concentrarea asupra unei cărți poate deveni dificilă. Gândurile intruzive, oboseala și lipsa de atenție fac ca lectura să fie fragmentată sau superficială. În astfel de cazuri, psihologii recomandă adaptarea obiceiului. „În cazul depresiei, este mai dificil să ne concentrăm atenția, memoria și, de asemenea, funcțiile executive. În general, recomandăm lecturi scurte, cum ar fi povești sau poezii, și sesiuni mai scurte, dar mai frecvente”, spune Diana Sánchez.
De asemenea, combinarea lecturii cu exerciții de mindfulness poate îmbunătăți capacitatea de concentrare. Tomás Santa Cecilia explică faptul că, într-o societate suprastimulată, creierul are nevoie de timp pentru a se adapta la ritmul lecturii. Primele minute sunt adesea cele mai dificile. „Dacă reușim să depășim aceste 10 minute”, spune el, „atunci când creierul se adaptează la o sarcină plăcută, va recicla toată această poluare și accelerare tehnologică și ne va permite să dezvoltăm bunăstare, fără îndoială.”
Lectura poate deveni astfel nu doar un refugiu temporar, ci un instrument constant de reglare emoțională. Programele bazate pe psihologie pozitivă confirmă că cititul de plăcere reduce stresul psihologic și diminuează emoțiile negative, având efecte vizibile inclusiv în rândul studenților.
Specialiștii insistă și asupra importanței transformării lecturii într-un obicei zilnic. Practicată constant, chiar și pentru perioade scurte, aceasta contribuie la echilibrarea sistemului nervos. „Atunci când cititul devine un obicei, motivația este forța motrice din spatele lecturii mai frecvente”, explică Diana Sánchez.
Pentru cei care nu au acest obicei, începutul trebuie să fie simplu și plăcut. Textele scurte, literatura ușoară sau formatele alternative, precum cărțile audio, pot reprezenta o poartă de intrare eficientă, în special pentru adolescenți. Studiile arată că atunci când timpul dedicat lecturii depășește timpul petrecut în fața ecranelor, calitatea vieții și somnul se îmbunătățesc semnificativ.
Printre recomandările experților se numără alegerea lecturilor care aduc plăcere, participarea la cluburi de lectură pentru stimularea socializării și înțelegerii textelor, dar și alocarea zilnică a 20-30 de minute pentru citit, preferabil la finalul zilei.
Concluzia specialiștilor este clară: lectura nu este doar o activitate recreativă, ci o formă autentică de terapie. Ea oferă un spațiu sigur în care oamenii se pot detașa de propriile griji, regăsind echilibrul emoțional și claritatea mentală.