Cu doar două zile înainte să fie găsită fără viață în locuința sa din Los Angeles, Marilyn Monroe oferea unul dintre cele mai sincere și vulnerabile interviuri din cariera sa. La zeci de ani de la dispariția actriței, mărturiile sale despre faimă, singurătate și presiunea imaginii de sex simbol revin în atenția publicului.

Interviul realizat de jurnalistul Richard Meryman pentru revista Life a fost publicat pe 3 august 1962. Două zile mai târziu, lumea era șocată de vestea morții actriței, care avea doar 36 de ani. Autoritățile au catalogat cazul drept o „posibilă sinucidere”, după o intoxicație cu barbiturice, însă circumstanțele dispariției sale continuă să stârnească întrebări și controverse până astăzi.

Acum, înainte de comemorarea a 100 de ani de la nașterea lui Marilyn Monroe, pe 1 iunie, revista People readuce în prim-plan fragmente din acel ultim interviu, incluse integral în volumul „Marilyn: The Lost Photographs, The Last Interview”.

Cartea conține și ultima ședință foto realizată de fotograful Allan Grant, imagini despre care editorii spun că nu au mai fost publicate anterior.

„Cei mai mulți oameni nu mă cunosc”

În vara anului 1962, Marilyn Monroe vorbea deschis despre distanța dintre imaginea publică și femeia din spatele celebrității.

„Știi, cei mai mulți dintre oameni nu mă cunosc”, mărturisea actrița.

Considerată unul dintre cele mai mari simboluri feminine ale secolului XX, Monroe recunoștea că succesul a venit la pachet cu o presiune uriașă și cu o etichetă care i-a marcat întreaga existență.

„Asta este problema. Un sex simbol devine un obiect. Iar eu urăsc să fiu obiectificată”, declara ea.

În ciuda imaginii glamour care a fascinat generații întregi, Marilyn Monroe vorbea cu luciditate despre singurătate și despre dificultatea de a fi percepută ca om, nu doar ca idol.

O copilărie marcată de abandon și instabilitate

Născută Norma Jeane Baker, viitoarea vedetă a Hollywoodului a avut o copilărie dificilă. A crescut în orfelinate și în mai multe familii de plasament, înainte ca destinul să i se schimbe radical.

La 18 ani, în timp ce lucra într-o fabrică de muniții, a fost remarcată de un fotograf al armatei, care i-a sugerat să înceapă o carieră în modelling. Mai târziu, și-a vopsit părul blond platinat și s-a transformat în Marilyn Monroe, imagine care avea să devină legendară.

„Am decis că vreau să fiu actriță când aveam cinci ani. Unii dintre părinții mei adoptivi mă trimiteau la cinema doar ca să mă scoată din casă, iar eu stăteam acolo toată ziua și până târziu în noapte, singură, în primele rânduri. Și adoram asta”, povestea actrița.

Faima care devenise apăsătoare

În interviu, Monroe compara celebritatea cu un lux care, în exces, poate deveni sufocant.

„E ca și caviarul. E plăcut să ai caviar, dar dacă l-ai avea în fiecare zi? Prea mult caviar”, spunea ea, râzând.

Actrița își amintea și un episod din 1961, după externarea dintr-un spital din New York, unde fusese operată la vezica biliară. Mulțimea care încerca să ajungă la ea devenise atât de agresivă, încât rana i s-a redeschis.

„Atunci mi-am dat seama că oamenii vor să vadă că ești real”, mărturisea Monroe.

Ea spunea că a înțeles cu adevărat amploarea celebrității sale în timpul unui turneu din Coreea, în 1954.

„Erau 75.000 de bărbați în zăpadă, iar când apăream, fluierau și îmi strigau numele timp de zece minute”, își amintea actrița.

„Happy Birthday, Mr. President”, unul dintre ultimele sale momente legendare

Marilyn Monroe a vorbit și despre celebrul moment din 19 mai 1962, când i-a cântat lui John F. Kennedy „Happy Birthday, Mr. President” la Madison Square Garden.

„S-a lăsat o liniște peste întreaga sală. Nu credeam că voi reuși să scot vreun sunet. Mi-am spus că voi cânta acest cântec chiar dacă ar fi ultimul lucru pe care îl fac vreodată”, declara ea.

După eveniment, actrița a participat la o recepție unde l-a întâlnit și pe Robert F. Kennedy.

„Publicul mă sperie”

În ultimul său interviu, Monroe vorbea și despre dificultatea de a avea relații autentice într-o lume dominată de faimă.

„Am fost invitată în anumite locuri doar pentru a însufleți atmosfera. Uneori nu ești invitată pentru cine ești cu adevărat.”

Actrița recunoștea că lumea hollywoodiană nu o făcea fericită.

„Nu mă interesează viața hollywoodiană. Îmi plac oamenii, dar publicul mă sperie. Mulțimile mă sperie”, spunea ea.

În același timp, Marilyn Monroe aborda și tema sexualității, pe care o considera o parte firească și autentică a naturii umane.

„Dacă tot trebuie să fiu simbolul a ceva, prefer să fie sexul”, declara actrița.

„Cred că sexualitatea este atractivă doar atunci când este naturală și spontană.”

„Cu toții ne naștem ființe sexuale. E păcat că atât de mulți oameni reprimă acest dar natural. Pentru că arta adevărată vine de acolo”, concluziona Monroe.

Potrivit lui James Haspiel, unul dintre puținii săi prieteni încă în viață, adevărata Marilyn era foarte diferită de imaginea construită de Hollywood.

„Marilyn Monroe a fost propria ei invenție. Această imagine i-a adus succesul, dar în realitate era Norma Jeane”, a declarat acesta pentru People.