Specialistul a evidențiat o tendință în rândul părinților și anume accentul pronunțat pe dezvoltarea fizică sau intelectuală a copilului, în detrimentul dezvoltării emoționale sau sociale. Din punctul de vedere al psihoterapeutului, tocmai dezvoltarea emoțională stă la baza deprinderii competențelor sociale sau cognitive, fiind un indicator ce influentează direct reușita academică.
Înainte să meargă la școala și să obțină reușite, copilul trebuie să fie apt:
- să-şi exprime emoțiile sau sentimentele; (furia , frica, tristețea , dezgustul - într-o manieră funcțională )
- să și exprime nevoile ;
-să-şi controleze impulsurile;
-să știe să asculte;
-să urmeze instrucțiuni simple;
-să împartă jucării si lucruri;
-să coopereze .
Toate acestea pot fi învățate în perioada grădiniții, atât din interacțiunea cu alți copii, cât și cu suportul educatoarei. Odată ce se pregătesc să meargă la școală, e important ca micuțului să i se explice că urmează o etapă cu responsabilități și nu una complicată, care să-l sperie. În acest context, psihologul Cezara Dilevschi sugerează să să faceți o vizită la instituția la care va merge copilul înainte să înceapă anul de studii, să vă întâlniți cu învățătoarea, astfel încât la 1 septembrie să fie familiarizat cu mediul. ”Să vorbim despre școală cât de frumos putem, povestiți despre experiențele Dvs amuzante când ați mers la şcoală. Foarte important să amplificați interesul față de școală. Acea uimire , acea nerăbdare față de a cunoaște lucruri noi care îl va ajuta enorm de mult pe viitor în procesul de învățare”, a mai subliniat specialistul în postarea sa de pe Facebook.
În raport cu şcoala copilul are sentimente complexe:
- este dominat de ambivalenţa dintre dorinţă şi spaimă, dintre curiozitate şi sfiiciune, dintre curaj şi retragere;
- idealizează şcoala şi o consideră o „împărăţie” în care totul devine posibil, în care toate întrebările primesc un răspuns;
- este dornic să admire şi iubească orice dascăl i-ar putea deschide uşa cunoaşterii;
-vrea să se dedice studiului cu puteri fermecătoare. Pare o magie să poţi citi, să poţi folosi acele semne ciudate pentru a scrie, să mânuieşti abil stiloul, să transformi alchimic sunetele în semne.
Cum putem ajuta copilul care intră la şcoala?
- îl încurajăm să fie sociabil, comunicativ, tolerant, prietenos, independent;
- noi înșine suntem relaxaţi, încrezători, binedispuşi;
- discutăm cu el despre şcoală în funcţie de interesul său, de temerile lui, cu calm şi cu bunăvoință:
- nu combinăm începerea şcolii cu alte schimbări în viaţa copilului (schimbarea locuinţei, a camerei, a persoanelor de îngrijire);
- nu-l împovărăm cu propriile noastre temeri, neîncrederi, nesiguranțe, tensiuni.
După 1 septembrie țineți cont de următoarele lucruri:
Oferiti copilului posibilitatea de a se relaxa după școală. Copiii au nevoie de timp să se relaxeze după școală așa cum au nevoie și adulții după o zi de muncă. Nu se recomandă activități care implică TV și PC imediat ce s-a întors de la școală.
Aranjați în mod adecvat spațiul de studiu al copilului. Biroul, masa de studiu ar trebui să fie libere, fără alte obiecte care ar putea să-i distragă atenția. Pe masa se vor găsi cărțile , caietele de școală și penarul cu intrumentele de scris. Copiii școlari mici au nevoie să lucreze în liniște deoarece pot fi cu ușurință distraşi de la ceea ce fac.
Stabiliți un moment specific pentru efectuarea temelor. Pregătirea temelor trebuie să fie făcută cel mai bine imediat ce copilul a avut un timp de relaxare după ziua de școală. Oricum este eficient să stabiliți momentul de efectuare a temelor înainte de a se implica în activități de vizionare a TV sau a iesi la joacă afară.
Întrebați copilul despre tema de acasă. Cei mai mulți dintre copii le spun părinților cu sinceritate ce au de făcut pentru a doua zi. (Așa e pentru copiii din clasa 1-4 , apoi lucrurile la acest capitol se schimbă.)
Ajutați copilul să înceapă. Mulți copii au dificultăți cu pregătirea temelor, unii datorită faptului că nu înțeleg sarcinile, alții pentru că își doresc mai degrabă să facă altceva (nu pot să-și amâne dorința imediată de a se juca, pentru a se implica într- o activitate nedorită de el , dar dorită de părinte ). Cel puțin la început copiii școlari mici au nevoie de ajutorul părintelui pentru a intra într-o rutină. Fiți pregătit pentru prima perioada să stați alături de copil.
Stabiliți cu copilul câteva reguli de bază. De exemplu : te poți juca/merge afară/ te uita la TV după ce faci temele. Fiți consecvenți , nu admiteți abateri, reamintiți copilului de fiecare dată despre reguli, dacă e nevoie.
Oferiți copilului încurajări când își face temele. Lăudați copilul specific și detaliat :" Uite ce super, ai răspuns deja la 5 întrebări, lucrezi foarte bine." Aceste comentarii sunt foarte utile pentru copii pentru a-i încuraja de a ramâne în sarcină și a se concentra mai bine pe ceea ce face.
Oferiți ajutor doar dacă copilul cere. Copilul ar trebui să aibă șansa de a aborda în felul sau sarcina înainte ca părintele sa i ofere ajutor.
Evitați să criticați copilul. Copilul școlar se află în perioada de învățare a abilităților. Greșelile sunt specifice oricărui proces de învățare. Transformați orice greșeală în opurtunitate de învățare și nu priviți ca pe o catastrofă. Când copiii își fac sarcinile, ei au nevoie mai degrabă de încurajări pentru aspectele care le au făcut bine sau pentru încercarea de a rezolva singuri sarcina decât să fie criticați pentru ceea ce au făcut greșit. Critica, de regulă, descurajează copilul.
Planificați o activitate plăcută după efectuarea temelor. Timpul alocat temelor nu ar trebui să depășească 60 minute la finalul clasei a 4. Temele nu trebuie sa interfereze cu nevoile de relaxare , odihna , joc și timpul liber ale copilului.
Cum puteți crește motivația copilului pentru procesul de învățare :
- Prin focalizarea pe aspectele pozitive ale copilului, pe efort, încercare, străduință, nu pe rezultat.
- Prin atenția acordată progreselor făcute de copil și aspectelor pozitive ale situației. "Apreciez modul în care ai rezolvat. ..."
- Prin acceptarea diferențelor individuale - fiecare copil învață diferit un comportament și reacționează diferit într-o situație. " Mă bucur când tu......"
- Prin încrederea zilnică pe care i-o acordați.
- Prin așteptările realiste față de copil, așteptări adaptate nevoilor și potențialului lui de dezvoltare. " Sunt mândră /u când tu......"
- Prin evitarea comparațiilor și competiției între copii. " Pentru mine ești special....."